Discursul ambasadorului SUA, Mark H. Gitenstein cu ocazia lansării programului "Busolă în carieră"

"Îmi face mare plăcere să particip la evenimentul de lansare al programului organizat de Liderjust. Ştiu că mulţi dintre organizatori sunt absolvenţi ai programelor Fundaţiei Konrad Adenauer, faţă de care am un deosebit respect. Fundaţia Adenauer este un partener apropiat în eforturile noastre de susţinere a reformei statului de drept în România. Atunci când am aflat despre acest eveniment, mi-am adus aminte de o extraordinară întâlnire avută în urmă cu aproape un an cu studenţi la drept şi cu tineri avocaţi. Acea întâlnire organizată de Fundaţia Adenauer a fost un minunat schimb de idei, astfel că aşteptam cu nerăbdare o nouă ocazie de a mă întâlni cu un astfel de grup şi vă mulţumesc pentru invitaţie.

Evenimentul de astăzi face parte din programul "Busolă în carieră". În spatele meu se află o frumoasă emblemă ce ilustrează o busolă, simbol al diversităţii direcţiilor pe care le puteţi urma pe măsură ce vă continuaţi interesanta carieră juridică.

Scopul programului organizat de Liderjust este orientarea acelei busole în direcţia potrivită pentru fiecare dintre voi. Unii dintre voi vor deveni procurori, alţii avocaţi sau judecători. Poate că astăzi se află în această sală un viitor procuror general al României, un viitor judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori un viitor prim-ministru. Toţi sunteţi inteligenţi şi harnici, iar rolul programului şi al stagiilor de mentorat organizate de Liderjust este de a vă ajuta să vă realizaţi visurile ambiţioase.

Această "busolă" care vă orientează în carieră este aşadar importantă şi ar trebui să o puneţi în buzunarul vostru, să o păstraţi aproape de voi şi să o priviţi din când în când pentru a vă asigura că mergeţi în direcţia potrivită. Există resurse extraordinare, precum acest program, care vă pot ajuta să cunoaşteţi puţin mai bine diversele oportunităţi, dar nu uitaţi să rămâneţi întotdeauna pe calea care vă aduce mai multă împlinire.

Însă cer tuturor să faceţi puţin mai mult loc în buzunarele voastre şi mă bucur că pot vorbi cu voi acum, când sunteţi încă studenţi şi aveţi venituri reduse, înainte ca portmoneele voastre să se umple prea mult cu cărţi de vizită şi bani cât să nu mai rămână loc pentru altceva.

Vă cer să purtaţi cu voi şi o altă busolă, busola voastră morală.

Ce este această busolă morală?

Daţi-mi voie să vă explic povestindu-vă puţin despre experienţa mea. Eu am devenit avocat inspirat fiind de un judecător federal din statul meu natal, Alabama, judecătorul Frank M. Johnson şi de lupta sa plină de curaj împotriva segregării pe criterii rasiale.

Judecătorul Johnson a pronunţat multe dintre deciziile hotărâtoare în cazurile ce implicau lupta pentru drepturi civile din anii 1950 şi 1960. Hotărârile judecătoreşti pronunţate de el au dus la desegregarea transportului public, a bibliotecilor şi a şcolilor publice. El a dărâmat falsele bariere juridice instituite pentru a-i împiedica pe afro-americani să-şi exercite dreptul de vot, drept oferit de preşedintele Lincoln, avocat de profesie, odată cu abolirea sclaviei, cu peste 100 de ani în urma acelei perioade. Activiştii pentru drepturi civile precum Rosa Parks şi Martin Luther King Jr. îi inspirau pe oameni să îşi apere drepturile prin proteste de stradă în perioada în care Johnson pronunţa hotărârile judecătoreşti, astfel că protestele şi acţiunile lor ar fi fost infinit mai dificil de realizat fără protecţia juridică asigurată de instanţe.

Dar hotărârile judecătoreşti pronunţate au avut consecinţe grave pentru Johnson. El a fost respins de albii din Alabama. George Wallace, fostul său coleg de la facultatea de drept, l-a numit pe Johnson "mincinos susţinător al desegregării şi al guvernului de reconstrucţie pentru propriul său câştig" în cel mai elocvent dialect sudist. Grupul rasist Ku Klux Klan l-a numit pe Johnson "cel mai urât om din Alabama", iar studenţii albi au dat foc unei cruci pe peluza din faţa casei sale. Judecătorul şi membrii familiei sale primeau constant ameninţări cu moartea, iar casa bătrânei mame a judecătorului a fost incendiată. La fel de curajoasă şi încăpăţânată precum fiul său, ea a scăpat fără nicio rană şi a refuzat să se mute.

Acum, la aproape şase decenii de la importantele lupte purtate de mişcarea pentru drepturi civile din Statele Unite, de cine ne amintim? Ne amintim de laşii care au ales calea cea uşoară şi au conspirat pentru a incendia casa unei bătrâne? Nu, ne amintim de fiul femeii, de cel care în ciuda tuturor presiunilor sociale şi profesionale ale semenilor săi a ales să folosească lefea pentru a ajuta în sfârşit societatea americană să-şi îndeplinească promisiunea făcută celor pe care i-a reprimat într-un mod ruşinos atât de multă vreme. El a înţeles că legea oferă aceeaşi protecţie chiar şi celor mai puternici membri ai societăţii americane; sau, mai degrabă, că legea oferă aceeaşi protecţie în special celor mai puţin puternici".