DISPUTELE DIN PIAŢA ENERGIEI, ÎN INSTANŢA EUROPEANĂ Avocatul CJUE se exprimă într-un caz deschis de Hidroelectrica împotriva ANRE

Avocatul General al Curţii Europene pentru Justiţie (CJUE) s-a pronunţat, recent, pe marginea unui caz deschis în instanţă pe piaţa energiei noastre.

Speţa suscită interesul mai multor jucători din sectorul energetic românesc, născând chiar controverse pe subiect.

Conform motivării deciziei avocatului CURIA, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a sancţionat Hidroelectrica pentru că a exportat în Ungaria o parte din electricitatea produsă, fără să o fi oferit, anterior, pe piaţa naţională, printr-o platformă de tranzacţionare centralizată, aşa cum ar cere-o reglementările interne.

Hidroelectrica a contextat decizia ANRE, iar Tribunalul Bucureşti a cerut un punct de vedere la CJUE, încearcând să afle dacă legislaţia naţională astfel aplicată conţine o restricţie cantitativă la exporturi sau o măsură cu efect echivalent şi, prin urmare, este incompatibilă cu articolul 35 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

Concluziile Avocatului General M. Manuel Campos Sanchez-Bordona din 2 aprilie arată: "La 11 mai 2015, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a notificat Hidroelectrica cu privire la aplicarea unei amenzi de 50. 000 lei pentru că «nu a oferit (în mod transparent) toată energia electrică disponibilă pe piaţa de energie electrică românească competitivă, ci a exportat o parte din energia electrică pe care o are produsă pe piaţa electrică maghiară, încălcând astfel legea în vigoare».

Potrivit ANRE, în România, un producător nu are dreptul să exporte energie electrică direct în alte state membre ale Uniunii Europene. Această conduită încalcă legislaţia naţională şi, implicit, cerinţele licenţei de producător, această încălcare fiind pedepsită cu amendă administrativă".

Hidroelectrica a contestat amenda la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, invocând nulitatea acesteia, pentru încălcarea principiului liberei circulaţii a mărfurilor, conform concluziilor avocatului european. Compania a câştigat cauza în primă instanţă, iar ANRE a făcut apel la Tribunalul Bucureşti, care a adresat următoarea întrebare CJUE, în vederea pronunţării unei hotărâri preliminară:

"Articolul 35 TFUE nu se opune unei interpretări a articolului 23, alineatul 1 şi articolul 28 c) din Legea [no 123/2013 - n.r. Legea Energiei Electrice], că producătorii români de electricitate sunt obligaţi să negocieze întreaga energie electrică produsă exclusiv printr-o piaţă competitivă şi centralizată românească, în timp ce este posibil să se exporte electricitate nu direct, ci prin prin companii comerciale?"

Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare a fost depusă la Curte la data de 17 octombrie 2018. Între timp, ANRE, Guvernul României şi Comisia Europeană au depus observaţii, iar reprezentanţii Hidroelectrica, Guvernul României şi Comisia au participat la audierea care a avut loc în 23 ianuarie 2020.

ANRE a contestat admisibilitatea întrebării, pe motiv că, în această privinţă, instanţa de trimitere nu pune nicio întrebare cu privire la interpretarea dreptului Uniunii, ci o opune unei interpretări determinată de dreptul naţional. Acesta adaugă că Curtea nu are competenţa de a pronunţa un litigiu privind interpretarea şi aplicarea unei norme de drept intern, după cum se arată în concluziile avocatului general al CURIA, care subliniază că nu poate fi admisă excepţia inadmisibilităţii.

"Întrebarea adresată urmăreşte doar să ştie dacă articolul 35 din TFUE exclude regimul tranzacţiilor în domeniul energiei electrice, care rezultă din interpretarea restrânsă a dreptului naţional. (...) În răspunsul său, Curtea nu ar trebui să soluţioneze dezbaterea internă privind cea mai bună interpretare a dreptului intern", conform sursei citate.

Avocatul de la CJUE precizează:

"Deşi problema a fost dezbătută pe termen lung în cadrul şedinţei, mă tem că este imposibil să existe o idee clară a caracteristicilor pieţei de energie electrică din România, care va fi de competenţă. (...) Cu toate acestea, în ceea ce priveşte procedura de faţă, se pare că există un anumit consens asupra următoarelor puncte:

- producătorii angro trebuie să opereze prin Opcom, platforma pe care trebuie să comercializeze toată energia electrică pe care o produc;

- prin urmare, aceşti producători nu pot încheia contracte pe termen mediu şi lung pentru a exporta energia electrică pe care o produc în alte state membre sau să aibă acces la pieţele centralizate ale celorlalte state membre;

- este posibil să închei contracte de export bilaterale, dar numai prin intermediari (comercianţi) care au achiziţionat anterior energie electrică pe piaţa angro;

- aceste restricţii nu există pe piaţa pe termen scurt (peste noapte şi intraday), al cărui volum de tranzacţionare este mai mic decât cel al pieţei cu ridicata.

După cum s-a subliniat în cadrul şedinţei, Hidroelectrica nu contestă faptul că trebuie să respecte dispoziţiile legale care îi impun să menţină o anumită cantitate de electricitate disponibilă, tocmai pentru a proteja aprovizionarea naţională. Ceea ce solicită este să i se permită să comercializeze restul de energie electrică pe care o produce, fie prin contracte bilaterale, fie pe alte pieţe decât platforma centralizată a OPCOM. (...)

Interdicţia absolută a exportului de energie electrică, care nu este strict necesară pentru a asigura securitatea aprovizionării, este disproporţionată".

În acest context, Avocatul General concluzionează: "Propun Curţii să răspundă Tribunalului Bucureşti în următorii termeni: «Articolul 35 din TFUE exclude legislaţia naţională care, impunând obligaţia de a centraliza tranzacţiile de energie electrică cu ridicata într-o singură platformă, administrată de un operator desemnat de autorităţile naţionale, interzice producătorilor de export direct către alte state membre. Această măsură nu poate fi justificată, în general, prin folosirea motivelor de transparenţă sau securitate a aprovizionării atunci când răspunde motivelor economice legate de creşterea preţurilor în cazul importului de electricitate»".

România nu are voie să interzică exportul de energie în UE, explică avocatul Gheorghe Piperea concluziile avocatului CJUE. Domnul Piperea ne-a precizat: "Platforma de tranzacţionare OPCOM este considerată o interdicţie indirectă a exporturilor de energie. Deci, nu avem voie să restrângem exporturile de energie nici măcar în condiţiile de gravă criză medicală şi economică".

Hidroelectrica nu ne-a transmis opinia sa până la finalul ediţiei, iar ANRE nu doreşte să comenteze pe subiect.

• Cutişteanu: "Pare că ANRE este condusă de OPCOM"

Regulamentul UE 943 şi Directiva 944 prevalează reglementărilor interne, adaugă Jack Cutişteanu, directorul general Petprod, menţionând că legislaţia UE nu prevede faptul că Hidroelectrica trebuie să pună pe OPCOM toată cantitatea disponibilă de energie.

Domnia sa ne-a declarat: "Regulamentul UE 943 şi Directiva 944 prevăd tranzactionarea energiei electrice pe bursă, centralizată şi nediscriminatorie. ANRE face o discriminare de protecţie a OPCOM, refuzând licenţa de Operator pe piaţa de energie electrică a Bursei Române de Mărfuri (BRM). Tranzacţionarea pe OPCOM este guvernată de reguli străine oricărei burse, de forme fixe, clasice, fără posibilitatea unor derivate pe energie. O platformă care menţine piaţa de energie într-un stadiu clar de nedezvoltare.

ANRE mi-a transmis, într-un răspuns la o întrebare pe care i-am adresat-o: «Este adevărat că Constituţia României spune că regulamentul UE prevalează regulamentului intern, dar piaţa trebuie să facă aşa cum spune ANRE». BRM a cerut ANRE licenţă de oprerator, care nu i-a fost refuzată, dar nu i s-a răspuns. Pare că ANRE este condusă de OPCOM".

• Purice, BRM: "Este frustrant că suntem nevoiţi să ne judecăm cu propriul stat şi să căutăm recunoaşterea drepturilor legitime în alte părţi decât în propria ţară"

Una dintre concluziile Avocatului General al Curţii Europene confirmă "aspiraţiile şi demersurile disperate" ale BRM din ultimii ani de a convinge autorităţile responsabile să "renunţe la monopolul impus prin legea 123/2013 de tranzacţionare a energiei electrice numai prin bursa de stat OPCOM", consideră Gabriel Purice, preşedintele Bursei Române de Mărfuri. Şeful BRM ne-a transmis: "Concluzia este categorică: atingerea obiectivului de transparenţă, obiectiv major al Directivei CE 2009/72, nu poate avea loc în condiţiile în care tranzacţiile cu energie pe piaţa angro au loc prin intermediul platformelor unui singur operator, excluzând platformele altor operatori din statele membre ale Uniunii Europene, ce asigură condiţii identice de transparenţă şi nediscriminare. Totodată, sunt respinse în mod hotărât argumentele inventate ale ANRE de motivare a monopolului prin aşa-zisa necesitate de armonizare a sectorului".

În contradicţie totală cu cele susţinute de ANRE, concluziile Avocatului General menţionează printre obligaţiile reglementatorului pe aceea a promovării unei pieţe locale de electricitate concurenţiale, sigure şi deschise pentru consumator, permiţându-i acestuia să-şi aleagă liber furnizorii de servicii şi produse, mai aduagă Gabriel Purice. Acesta subliniază: "Decizia demostrează faptul că legiferarea acordării unei singure licenţe pe piaţa de energie electrică a fost un abuz, o măsură de forţă şi că menţinerea acestui monopol în anul 2020 reprezintă un anacronism. Libera concurenţă este elementul fundamental al economiei de piaţă, iar piaţa de gaze naturale, unde operează două burse, prin rezultatele obţinute urmare a acestei competiţii dovedeşte viabilitatea soluţiei chiar şi în mediul de afaceri românesc, invocat de autorităţi în general în lipsă de alte argumente ca fiind «» «special»".

Preşedintele BRM menţionăm faptul că Bursa pe care o conduce are, la rândul ei, demarate demersuri la nivelul UE, pe care intenţionează să le extindă la nivelul Curţii Europene de Justiţie, în speranţa unei rezolvări favorabile şi urgente. "Este frustrant faptul că suntem nevoiţi să ne judecăm cu propriul stat şi să căutăm recunoaşterea drepturilor legitime în alte părţi decât în propria ţară", conchide domnia sa.

• OPCOM: "Modelul de piaţă implementat în România nu interzice comercializarea transfrontalieră a energiei electrice"

Modelul de piaţă implementat în România nu interzice în niciun fel comercializarea transfrontalieră a energiei electrice, susţine OPCOM. Operatorul ne-a transmis că, practic, orice companie deţinătoare a unei licenţe de furnizare poate realiza oferte de vânzare a energiei electrice la export, sursele energiei exportate fiind diverse, respectiv din achiziţii de la alţi furnizori/traderi sau de la producătorii de energie electrică efectuate pe piaţa concurenţială, cunoscut fiind faptul că producătorii au obligaţia să oferteze public şi nediscriminatoriu pe piaţa concurenţială întreaga energie electrică disponibilă.

Opinia OPCOM precizează: "În sensul celor menţionate, reamintim că pe website-ul OPCOM sunt publicate, începând cu luna februarie 2017, informaţiile aferente pentru 2496 de contracte/tranzacţii de export de energie electrică, negociate direct între părţile semnatare, prezentate conform informaţiilor primite din partea companiilor din domeniul energiei.

Totodată, facem precizarea că toţi participanţii la piaţă au avut şi au posibilitatea de a vinde energia electrică în alte state membre şi prin intermediul cuplării pietelor/alocării implicite, în cazul pieţelor pentru ziua următoare începând cu luna noiembrie 2014, iar în cazul pieţei intrazilnice începând cu luna noiembrie 2019, facilitând în acest fel atingerea obiectivelor pieţei interne, respectiv tranzacţionarea energiei electrice într-o piaţă unică, cuplată, la preţuri convergente într-o cât mai mare măsură (coerent cu capacităţile disponibile de transport transfrontaliere) şi rezultând, astfel, într-o maximizare a beneficiilor aşteptate pentru toţi participanţii la piaţă şi consumatorii Uniunii".