Divergenţe în construcţii pe marginea OUG 114

• Claudiu Georgescu: "OUG 114 este, în esenţă, pozitivă pentru constructori, pentru că se încearcă reţinerea forţei de muncă din domeniu în ţară"

Prevederile Ordonanţei de Urgenţă 114/2018 stârnesc opinii divergente în rândul actorilor din domeniul construcţiilor. Printre altele, noua ordonanţă prevede majorarea salariului brut al muncitorilor din construcţii la 3.000 de lei lunar.

În timp ce unii specialişti sunt de părere că acest act normativ nu va face decât să creeze probleme suplimentare în sector, alţii susţin că ordonanţa este benefică, în primul rând, pentru muncitorii din construcţii, care vor fi, astfel, determinaţi să rămână în ţară.

• Radu Zilişteanu: "Deşi, poate, această măsură a fost gândită ca să ajute, mai mult o să încurce lucrurile în construcţii"

OUG 114/2018 va avea consecinţe negative în domeniul construcţiilor, creând probleme suplimentare faţă de cele cu care se confruntă sectorul, deja, consideră Radu Zilişteanu, doctor în economie.

Domnia sa ne-a declarat: "Eu nu ştiu ce a vrut legiuitorul să facă, în cele din urmă, cu această ordonanţă. În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor, a stabilit salariul minim brut la 3.000 de lei şi asta în anumite condiţii. Mai exact, firma respectivă trebuie să obţină din activitatea de construcţii peste 80% din cifra de afaceri (n.r. din totalul activităţii, trebuie să aibă o cifră de afaceri de peste 80% generată de activitatea de construcţii). Aici este o mare problemă pentru că se ştie că, în construcţii, activitatea are caracter sezonier şi asta înseamnă că, primăvara şi toamna activitatea este mai intensă, iar unele firme, cele nu foarte mari, îşi suplinesc veniturile în sezoanele moarte (iarna mai ales) din alte activităţi, astfel că este posibil ca ele să nu se mai încadreze sub incidenţa acestei reglementări (pentru că per total s-ar putea ca cifra de afaceri obţinută din construcţii să fie mai mică de 80%). În acest caz, muncitorii nu ar mai primi salariul brut de 3.000 de lei, iar firmele respective ar pierde forţa de muncă".

În plus, în sector este, deja, o foarte mare problemă, din cauză că foarte mulţi români specializaţi în domeniu au emigrat, iar forţa de muncă de la noi din ţară nu este foarte bine calificată, în acest moment, a mai spus domnia sa, adăugând: "Deşi, poate, această măsură a fost gândită ca să ajute, mai mult o să încurce lucrurile în construcţii, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul măririi accelerate a salariului minim pe economie în mod repetat peste nivelul productivităţii muncii (şi nu mă refer doar la sectorul construcţiilor). Productivitatea a crescut cu 10%, iar ei au majorat salariul minim cu 25%, deci este clar că diferenţa aceea de 15% va merge în inflaţie, motiv pentru care eu nu văd cu ochi buni această reglementare".

Totodată, domnul Zilişteanu este de părere că impactul actului normativ în cauză asupra sectorului va fi cu atât mai puternic, cu cât firmele mici, şi poate şi cele mijlocii, au deja contracte în derulare, încheiate la momentul când încă nu exista obligativitatea aceasta legată de salariul minim brut al muncitorilor din sector.

"În momentul în care au semnat contractele respective, ei şi-au făcut calcule pe salariile de la acea vreme şi acum sunt puşi în situţia de a da salarii mărite, ceea ce ar putea să îi conducă la pierderi sau, în cazuri extreme, insolvenţă şi chiar faliment", a explicat domnia sa.

Conform economistului, multe firme îşi fac probleme în acest sens, întrucât trebuie să îşi respecte contractele, iar ca urmare a OUG 114, marja lor de profit s-ar putea să devină negativă.

În ceea ce priveşte alte posibile efecte generate de acest act normativ, Radu Zilişteanu a precizat: "Cu siguranţă se vor majora preţurile în sector, pentru că nimeni nu poate semna un contract ştiind că o să fie în pierdere. Nu este logic să fie aşa. Vom avea probleme pe sectorul construcţiilor, pe lângă cele generate de situaţia economică generală, care conduce la o micşorare a pieţei imobiliare şi, în consecinţă, la o micşorare a necesităţii de construcţii noi. În condiţiile acestea, unii dezvoltatori de proiecte rezidenţiale ar putea să se oprească din construit sau să se orienteze spre construcţii de alt gen".

• Claudiu Georgescu: "Ordonanţa are efecte benefice pentru muncitori, dar aspectul normelor de aplicare, ce nu sunt în vigoare, trebuie remediat"

Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 este, în esenţă, pozitivă pentru constructori, deoarece prin intermediul ei se încearcă reţinerea forţei de muncă din domeniu în ţară (n.r. întrucât prevede majorarea salariului minim brut al muncitorilor la valoarea de 3.000 de lei), actul normativ având incidenţă şi în ceea ce priveşte preţurile de achiziţii, este de părere Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).

Domnia sa ne-a declarat: "Din câte ştiu eu, se acceptă şi renegocierea valorii contractelor (aflate în curs de desfăşurare) încheiate cu statul şi există un coeficient de creştere a preţurilor. În plus, valoarea investiţiilor statului este estimată să crească, anul acesta, deci ar exista un câmp de manevră. Ordonanţa aceasta a fost făcută, însă, în foarte mare grabă, ceea ce au recunoscut şi guvernanţii, astfel că sunt câteva lucruri de clarificat, ce ar urma să fie puse la punct prin intermediul unor norme, după care să ne putem ghida".

Adevărul este undeva la mijloc, opinează preşedintele APMCR, conform căruia OUG 114/2018 are efecte benefice pentru muncitori (n.r. în ceea ce priveşte salariile), dar pe de altă parte, faptul că normele de aplicare nu sunt în vigoare, reprezintă un aspect care trebuie remediat.

Claudiu Georgescu a explicat: "Pe termen lung, gândirea a fost bună. Pe termen scurt, gândirea este bună pentru muncitori - pentru cei cu salarii mici -, iar pe termen mediu, situaţia depinde fondurile pe care Guvernul le va avea la dispoziţie, fiindcă între mediul privat şi fondurile guvernamentale, valoarea investiţiilor a fost, întotdeauna, net mai mare din partea Guvernului, în ceea ce priveşte construcţiile. Pe noi, producătorii, prevederile acestei ordonanţe nu ne pot atinge decât prin preţurile la energie (n.r. în sensul în care se majorează facturile), asta dacă marii producători din sectorul construcţiilor nu şi-au negociat contractele cu furnizorii de energie încă din toamnă. La bănci s-ar putea să crească dobânda la credite, deci este clar că, undeva, ar exista o majorare de preţuri, dar ea se regăseşte în acel mecanism de corectare a preţurilor. Nu va fi nimeni nebun să majoreze preţurile în construcţii, astfel încât să nu suporte piaţa, totuşi suntem într-o economie de piaţă".

Preşedintele APMCR atrage, totodată, atenţia asupra faptului că OUG 114/2018 nu pune accent pe industrializarea sectorului de construcţii, neavând o prevedere specială care să împingă firmele din domeniu spre a face demersuri în acest sens, domnia sa considerând că Guvernul ar trebui să se aplece mai mult asupra acestui subiect.

Efectul benefic, ca urmare a aplicării facilităţilor fiscale pentru sectorul construcţiilor, stabilite prin OUG 114/2018, se va traduce printr-o majorare cu 50% a salariului net pentru angajaţii din domeniu, susţine Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services Deloitte România.

În plus, domnia sa este de părere că facilităţile fiscale respective reflectă demersurile iniţiate de organizaţiile patronale din domeniu preocupate de problema atragerii şi reţinerii angajaţilor.

Reprezentantul Deloitte România a afirmat, recent: "Principial, elementele agreate prin acordul semnat cu executivul sunt benefice pentru sector, modul în care sunt implementate în legislaţie ar trebui, însă, clarificat pentru a permite accesarea acestor facilităţi de o manieră rapidă şi echitabilă pentru toţi cei din domeniu sau cei obligaţi să majoreze salariul brut. Totodată, condiţia pentru aplicarea facilităţilor este ca 80% din cifra de afaceri să fie realizată din activităţi aflate în codurile CAEN enumerate de OUG. Din acest motiv angajatorii care obţin venituri, atât din acest tip de activităţi, cât şi din altele trebuie să verifice lunar dacă îndeplinesc condiţia atât pentru luna în curs, cât şi pentru veniturile cumulate de la începutul anului. Se poate întâmpla ca în unele luni să se aplice facilitatea, iar în altele nu.

O altă condiţie este ca salariile să fie cuprinse între 3.000 şi 30.000 de lei. Limita minimă de 3.000 de lei este stabilită prin OUG care are forţă juridică superioară hotărârii de guvern prin care s-a decis salariul minim brut pe economie. Prin urmare, pentru construcţii, salariul minim obligatoriu este 3.000 de lei, inclusiv în perioadele în care nu s-ar aplica scutirile din diferite cauze. Astfel, angajaţii pot avea fluctuaţii ale veniturilor de la lună la lună".

Mai exact, ca urmare a necorelării prevederilor din Codul Fiscal cu cele din Codul Muncii, aceşti angajatori sunt obligaţi să majoreze salariul minim brut la 3.000 de lei fără a avea certitudinea că vor beneficia în fiecare lună de facilitatea fiscală pe care nu o pot aplica dacă nu îndeplinesc şi condiţia privind cifra de afaceri, a mai explicat doamna Bontaş.

Nu în ultimul rând, domnia sa a subliniat necesitatea unor norme metodologice care să răspundă situaţiilor particulare care apar în practică, precizând că ramificaţiile pe care aceste prevederi le au, atât în legislaţia fiscală, cât şi în cea a muncii generează numeroase cazuri particulare, modul de aplicare fiind neclar şi, în concluzie, nu toate companiile, şi implicit nu toţi angajaţii, vor putera să beneficieze de aceste facilităţi în mod egal.

Raluca Bontaş a mai menţionat, în acest sens, că există multe variabile ce ţin de particularităţile fiecărei firme de construcţii, adăugând că este posibil ca unele dintre acestea să constate, în urma unei analize a costurilor, că măsurile nu sunt în interesul lor, ţinând cont de starea lor curentă, de modelul de business ales, şi nu numai.