DNA, ATAC FĂRĂ PRECEDENT LA SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE Ungureanu, insensibil la seducătoarea Kovesi

Actualizare 9:30 DNA a pus sechestru pe două vile din Saint Tropez ale lui Horia Simu

DNA a indisponibilizat două vile din sudul Franţei, din Saint Tropez, cumpărate de omul de afaceri Horia Simu Şchiopu cu presupuşi bani negri obţinuţi din despăgubirile ilegale de la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP), informează România Curată.

"Cele două imobile, o casă, respectiv o casă cu teren, ambele situate în Saint Tropez - Franţa, au fost achiziţionate de către suspect cu sumele de 3.559.000 euro, respectiv 3.200.000 euro", a arătat DNA într-un răspuns pentru România Curată.

DNA a colaborat cu AGRASC (l'Agence de recouvrement des avoirs saisis et confisques) pentru punerea în executare a sechestrului privind aceste două imobile.

Procurorii au formulat cererea de punere sub sechestru în baza Deciziei-Cadru 2003/577/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 22.07.2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau a probelor.

Simu ar fi cumpărat vilele din Saint Tropez cu bani obţinuţi ilegal de la ANRP. El este acuzat că a pus mâna pe o despăgubire de aproape 8 milioane de euro după ce cumpărase cu numai 700 de mii de euro drepturile litigioase asupra unui teren din judeţul Constanţa. Simu ar fi mituit-o pe fosta şefă a ANRP, Crinuţa Dumitrean, cu 400 de mii de euro. În acest caz, Simu a fost denunţat de Dorin Cocoş, fostul soţ a Elenei Udrea, relatează România Curată.

Horia Simu, Adrian Andrici, Gheorghe Iaciu şi Stelian Gheorghe zis Stelu sunt printre cei mai mari beneficiari ai unor drepturi litigioase din partea ANRP.

Omul de afaceri Horia Simu a fost arestat în vara anului trecut într-un alt dosar, alături de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica şi fostul şef al Fiscului, Şerban Pop, aminteşte sursa citată.

Potrivit procurorilor, Simu le-ar fi dat celor doi peste 230 de mii de euro ca să scape de dosarul Cuprumin de la DIICOT. Acum, Simu este anchetat şi de DIICOT în dosarul Cuprumin, redeschis după arestarea fostei şefe Alina Bica. În acest dosar, prejudiciul se ridică la 124 milioane de euro.

(I.D.)

-----

Atacul de ieri al procurorului şef DNA Codruţa Kovesi la adresa Serviciului de Informaţii Externe (SIE) a arătat că există disensiuni majore între cele două instituţii, spre deosebire de relaţia bună de colaborare dintre SRI şi DNA care a devenit una de răsunet, prin campania anticorupţie desfăşurată în ultima perioadă.

Declaraţiile de ieri ale procurorului şef Codruţa Kovesi referitoare la lipsa informaţiilor dinspre SIE către DNA a iscat un imens scandal public, care a dus, inclusiv, la chemarea în Parlament a şefului SIE Mihai Răzvan Ungureanu, pentru lămuriri.

Codruţa Kovesi s-a supărat că SIE nu colaborează cu procurorii, aceasta afirmând, ieri, că nu a primit nicio informare de la SIE în mandatul său, în condiţiile în care sunt transferate milioane de euro din România în altă ţară, ceea ce naşte întrebarea dacă este posibil să se poată cumpăra proprietăţi imobiliare în Franţa cu peste 6,7 milioane de euro şi niciun ofiţer de informaţii să nu afle.

Codruţa Kovesi a spus că, în cazul în care sunt deţinute astfel de informaţii, este ilegal să nu fie sesizat DNA.

Aparent fără vreo legătură, un prim indiciu public privind disensiunile şi lipsa de colaborare dintre SIE şi DNA ar putea fi declaraţia recentă a fostului şef al SIE Teodor Meleşcanu potrivit căruia firma israeliană Black Cube, implicată în spionarea şefului DNA Laura Codruţa Kovesi, este una profesionistă şi a acţionat legal în România, insinuând chiar că aceasta a avut "un acord" din România pentru acţiunea desfăşurată la Bucureşti, potrivit evz.ro.

"Este adevărat că au ajuns aproape de ceva dureros, vom afla", a menţionat fostul şef al spionajului extern

Domnia sa a spus: "Potrivit comunicatului oficial al Black Cube, agenţii au solicitat permisiunea unor autorităţi din România pentru a desfăşura acele acţiuni de strângere de informaţii care o vizau pe Codruţa Kovesi. Eu nu ştiu dacă firma are sau nu dreptate, dar autorităţile din România nu au dezminţit absolut deloc informaţiile primite din Israel. Având în vedere poziţia exprimată de Black Cube, autorităţile noastre trebuie să clarifice întreaga situaţie, mai ales că doi agenţi au fost deja reţinuţi".

Mai mult, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat ieri că nu au fost încă identificaţi clienţii firmei israeliene Black Cube, dar a precizat că sunt indicii în acest sens.

De asemenea, el a mai spus că nu a obţinut informaţii de la SIE pe această temă şi că a cerut sprijinul tuturor instituţiilor partenere.

Black Cube este condusă de foşti generali şi colonei din spionajul israelian.

Kovesi: "Cred că este de siguranţă naţională transferul a milioane de euro din România în altă ţară"

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, consideră că transferul unor sume considerabile din România într-o altă ţară este o problemă de siguranţă naţională.

Întrebată cum îşi explică faptul că SIE nu furnizează informaţii DNA, Kovesi a precizat că este o obligaţie pe care ofiţerii din servicii trebuie să o respecte: "Nu pot să-mi explic. Este o obligaţie legală pe care fiecare angajat al unui serviciu de informaţii şi conducător al unui serviciu de informaţii trebuie să o respecte. Mi-e greu să cred că astfel de informaţii nu pot fi cunoscute de un ofiţer. (...) Cred că explicaţiile trebuie să le dea alţii".

Ea a subliniat că a răspuns statistic la această problemă, care a fost ridicată atunci când s-a discutat indexul sustenabilităţii: "Am văzut în tipologia faptelor investigate de DNA în ultimii că foarte mulţi din cei pe care îi cercetăm îşi mută averile, banii, conturi, în străinătate. Este imposibil ca ofiţerii de informaţii să nu intre în posesia unor astfel de informaţii. Cred că este de siguranţă naţională atunci când cineva transferă milioane de euro din România într-o altă ţară. Cred că este de siguranţă naţională sau este extrem de important pentru ţară atunci când sume considerabile de bani sunt transferate prin off-shoruri, când sume considerabile sunt date ca mită pentru a câştiga anumite licitaţii (...) În anul 2015, din cele 5.988 de dosare înregistrate, 90 de dosare au avut la bază sesizări de la SRI, 22 au avut la bază sesizări provenite de la DIPI din cadrul MAI, iar patru dosare au avut la bază sesizări de la DGIA din cadrul Ministerului Apărării. Am văzut, cu toate acestea, că în clasamentul făcut a primit şi SIE un punctaj oarecum mic. Aş putea să spun că în 2015 nu am primit niciun fel de informare de la SIE, nici în 2014 nu am primit de la SIE, nici în 2013 nu am primit de la SIE. De fapt, de când am preluat această funcţie nu am primit niciun fel de informare de la SIE".

Procurorul şef DNA a precizat că în investigaţiile procurorilor anticorupţie se observă că tot mai mulţi inculpaţi şi-au deschis conturi şi afaceri în străinătate, precum şi că îşi mută bani şi îşi cumpără proprietăţi în afara ţării: "Sigur că se ridică firesc întrebarea: de ce niciodată nu am primit astfel de informări despre aceste activităţi? Sunt companii străine anchetate în ţara lor pentru că au dat mită în România şi nu am primit sesizări cu aceste infracţiuni. Nu am primit sesizări nici despre conturile din străinătate, nu am primit sesizări nici despre iahturile din străinătate, nici despre vilele de lux din străinătate. Uneori am aflat despre astfel de informaţii din investigaţiile noastre proprii, prin comisiile rogatorii derulate, sau de foarte multe ori am aflat chiar din investigaţii jurnalistice care au făcut dezvăluiri despre companii anchetate în străinătate care au oferit mită în România sau despre conturi ale unor persoane din România care au derulat sume de bani sau au făcut tranzacţii sau afaceri în străinătate. Se naşte firesc întrebarea, şi aş pleca de la un exemplu concret, dacă credem că se pot cumpăra proprietăţi imobiliare în Franţa cu suma de peste 6,7 milioane de euro şi niciun ofiţer de informaţii să nu afle despre acest lucru, niciun ofiţer de informaţii să nu se împiedice de această informaţie? Mie îmi este greu să cred acest lucru".

Kovesi a spus că nu este opţional să afli aceste informaţii şi să nu sesizezi DNA: "Este ilegal să deţii o astfel de informaţie şi să nu sesizezi DNA şi atunci mă întreb în mod firesc dacă cumva nu s-au aflat astfel de cazuri?".

SIE, replică la Kovesi: "Punctul de vedere al procurorului-şef DNA este generat de o neînţelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informaţii externe/spionajul"

Serviciul de Informaţii Externe i-a răspuns ieri, printr-un comunicat de presă, Laurei Codruţa Kovesi, afirmând că punctul de vedere al procurorului-şef DNA este generat de o neînţelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informaţii externe/spionajul, în speţă faptul că obţinerea de informaţii secrete sau confidenţiale ce vizează securitatea naţională şi apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) şi metode şi mijloace specifice.

Serviciul de Informaţii Externe a precizat: "SIE nu monitorizează cetăţenii români aflaţi în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securităţi, aşa cum nu monitorizează conturile şi transferurile bancare, achiziţiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetăţenii români în străinătate. În acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, SIE nu desfăşoară activitate specifică pe spaţiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfăşoară activitate specifică nici în Franţa, stat menţionat ca exemplu de procurorul şef DNA.

Orice acţiune pe spaţiile aliate se desfăşoară doar în parteneriat cu structurile de informaţii locale şi strict în limita competenţelor serviciilor de informaţii, aşa cum sunt acestea prevăzute şi înţelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/ UE.

Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul ţintă. Un serviciu de spionaj nu poate obţine, în străinătate, în mod autonom şi legal, documente clasificate, baze de date, evidenţe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate şi gestionate conspirat şi legendat şi care, prin acţiunile lor, încalcă legislaţia statului de origine, săvârşind infracţiunea de spionaj/ trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obţinerea de informaţii secrete, protejate de state/ entităţi, vizând ameninţări la adresa securităţii naţionale. Având în vedere riscurile inerente activităţii, riscuri pe care ofiţerii SIE sunt pregătiţi să şi le asume şi antrenaţi să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speţă atunci când informaţiile nu pot fi obţinute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea poliţienească, schimbul de date între instituţii cu atribuţii de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situaţii, chiar prin abonamente la baze de date publice.

În cursul cercetării informative, SIE obţine, ţintit sau colateral, şi informaţii referitoare la intenţii de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informaţiile SIE nu se pot constitui în probe în instanţă, întrucât sunt obţinute prin surse umane cetăţeni străini, cu mijloace şi metode specifice, care «nu pot fi dezvăluite nimănui şi în nicio împrejurare». Respectând cu stricteţe atât propria lege de organizare şi funcţionare cât şi protocoalele de cooperare şi competenţele celorlalte structuri din Sistemul Securităţii Naţionale, acest tip de informaţii sunt transmise spre completare, validare şi exploatare acelor instituţii ale statului cu atribuţii şi posibilităţi legale, în speţă SRI, MAI, ONPCSB, etc".

SIE susţine că, anul trecut şi în primele luni ale anului 2016, a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alţi beneficiari 35 note informative/semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupţie/ infracţiunilor economice.

Totodată, în acelaşi interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securităţii economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupţiei).

Comunicatul mai precizează: "Serviciul primeşte în mod curent şi răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entităţi economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acţionari, implicare în acţiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanţarea organizaţiilor teroriste, etc. ). În perioada de referinţă, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI şi MAI.

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecţilor din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul şef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obţinere de informaţii vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupţie".

Mihai Răzvan Ungureanu, chemat la Comisia SIE pentru lămuriri privind acuzaţiile lui Kovesi

Preşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SIE, Mihăiţă Calimente, a precizat, ieri, că îl va invita pe şeful Serviciului, Mihai Răzvan Ungureanu, la discuţii pentru a lămuri acuzaţiile aduse de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi.

"După Paşte, vom avea o discuţie în legătură cu declaraţiile făcute de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi", a precizat deputatul PNL Mihăiţă Calimente, adăugând că discuţa va fi programată şi în funcţie de agenda şefului SIE, potrivit Mediafax.

El a mai spus că membrii comisiei vor să vadă în ce măsură au existat probleme în relaţia DNA-SIE. "Vrem să lămurim dacă SIE are atribuţii sau nu în această privinţă, dacă au fost probleme de comunicare. Nu interogăm pe nimeni, vrem să avem o discuţie", a mai spus Calimente.

Întrebat dacă îl vor chema la audieri şi pe Teodor Meleşcanu cel care deţinea funcţia de şef SIE în perioada despre care vorbeşte şefa DNA, Calimente a spus că nu este cazul.