Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov i-au trimis în judecată, pentru şantaj, pe Vasile Secară (fostul preşedinte al directoratului CFR Călători), şi pe Gheorghe Rădulescu (fostul director CFR Călători Braşov), conform unui comunicat remis azi redacţiei.
Rădulescu (cercetat în arest la domiciliu) mai este învinuit de fals intelectual şi uz de fals. Secară se află sub control judiciar. Tot sub control judiciar, DNA l-a trimis în judecată pe Nicolae Berindean (fost şef al oficiului juridic din CFR Călători), pentru complicitate la şantaj.
Anchetatorii susţin că Vasile Secară urmărea să îl ajute pe Gheorghe Rădulescu să-şi păstreze funcţia în care tocmai fusese numit, evitând astfel o posibilă reintegrare ca director a lui Ioan Stegaru. Celălalt inculpat din dosar, Gheorghe Rădulescu, este acuzat că l-a şantajat pe fostul şef al serviciului, Ioan Stegaru, cu care are pe rolul Tribunalului Braşov un litigiu de muncă. Rădulescu a mai fost şef al CFR Călători Braşov, timp de opt ani, în perioada 1998 - 2006, după care în locul lui a fost numit Ioan Stegaru. Acesta a fost concediat în 2012, dar şi-a recâştigat locul prin instanţă, în ianuarie 2014. El nu a stat însă mult în funcţie, pentru că, în iulie anul trecut, a fost din nou înlocuit cu Rădulescu.
Stegaru a dat, încă o dată, compania în judecată, cerând să fie repus în funcţie. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Braşov în 21 iulie 2014, având ca obiect "litigii de muncă - anulare act". Rădulescu a încercat să-l convingă pe Stegaru să renunţe la acţiunea în instanţă, având susţinerea şefilor lui de la Bucureşti, respectiv Vasile Secară şi şeful oficiului juridic al SNTFC, Nicolae Berindeanu - cercetaţi şi ei în acest dosar.
Între cei doi există un conflict mai vechi, după ce Rădulescu l-a acuzat pe Stegaru că şi-ar fi modernizat apartamentul, locuinţă de serviciu, cu banii CFR. În urmă cu câţiva ani, primul a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov împotriva celui de al doilea, pe care îl acuza de "gestiunea frauduloasă" a 10.000 de euro din bugetul sistemului feroviar. Ioan Stegaru s-a apărat spunând că a fost vorba despre un bun comun, care rămâne în proprietatea statului, şi nu a fost trimis în judecată.