DNA: Şpagă pentru Tăriceanu în contractul Microsoft

Direcţia Naţională Anticorupţie a anuţat, ieri, că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale necuvenite de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă. DNA susţine că banii respectivi au fost daţi pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală de către firma care avea contracte importante cu statul român. Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii DNA la cererea autorităţilor judiciare austriece. Conform acestora, Călin Popescu-Tăriceanu ar fi primit banii de la companie, pentru încheierea mai multor acte adiţionale, iar suma a fost transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. DNA susţine că în acest dosar se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu, în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, efec­tuarea urmăririi penale pentru in­fracţiunea de luare de mită este con­diţionată de obţinerea unui aviz din partea Se­natului.

Ştirea conform căreia, DNA, prin intermediul Parchetului General, a trimis o solicitare Senatului privind încuviinţarea începerii urmăririi penale cu privire la Călin Popes­cu-Tăriceanu în dosarul Microsoft, a luat prin surprindere coaliţia de guvernare.

Liderul ALDE a dat imediat un comunicat de presă în care a sugerat că noul dosar a fost instrumentat de procurorii anticorupţie, din cauza atitudinii lui Tăriceanu "de a combate abuzurile şi excesele din justiţiei" şi a demersurilor sale împotriva celor "care au acaparat în mod ilegitim puterea în statul român".

Şeful Senatului susţine că noul dosar penal pe numele său este "un alt produs FABRICA DNA de dosare".

În acelaşi comunicat de presă, Călin Popescu-Tăriceanu susţine că pe timpul mandatului său de prim-ministru (în perioada 28 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008), guvernul nu a efectuat nicio plată în contul licenţelor Microsoft, iar hotărârile adoptate de Executiv au avut drept scop inventarierea licenţelor Microsoft folosite în instituţiile publice. De asemenea, liderul ALDE atrage atenţia că înţelegerea cu Microsoft a fost semnată şi pusă în aplicare în baza unei hotărâri de guvern adoptată în anul 2004, când prim-ministru era Adrian Năstase.

• Guvernul Tăriceanu a aprobat plata a peste 31 milioane dolari pentru licenţele Microsoft

Comunicatul preşedintelui Senatului, al doilea om în statul român, este parţial corect. Într-adevăr, în timpul mandatului său nu s-a efectuat nicio plată în contul Microsoft pentru contractul încheiat în anul 2004. Dar prin HG 634 din 11 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 462 din 20 iunie 2008, guvernul Tăriceanu aproba, la art.2: "Plata sumei de 26.172.156 USD, reprezentând contravaloarea licenţelor prevăzute la art. 1, necesare utilizării produselor software Microsoft începând cu anul 2006, la care se adaugă comisionul de schimb valutar de la data plăţii, se efectuează, pentru Guvernul României, din bugetul de stat, într-o singură tranşă, în trimestrul I al anului 2009, dar nu mai târziu de 31 martie 2009, în limita sumelor aprobate prin lege pe anul 2009 cu această destinaţie în bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei".

Cu alte cuvinte, deşi nu era sigur că va câştiga alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 şi că va forma un nou guvern în care să fie din nou prim-ministru, Călin Popescu-Tăricea­nu aloca o parte din bugetul României pentru anul 2009, aprobând plata în primul trimestru, într-o singură tranşă, până la 30 martie 2009, a întregii sume restante de 26.172.156 din contractul Microsoft.

Prin aceeaşi hotărâre, la articolul 1, guvernul Tăriceanu aproba încheierea unui act adiţional la contractul cu Microsoft pentru 39.385 de licenţe.

În plus, în 24 septembrie 2008, guvernul Tăriceanu aprobă HG 1193, publicată în Monitorul Oficial nr. 675 din 1 octombrie 2008, prin care, la suma alocată în HG 462/2008, adăuga şi o plată a TVA, în valoare de 4.972.709,64 dolari, către societatea care furniza licenţele Microsoft. Prin această hotărâre, se aproba şi actul adiţional nr. 3 la contractul respectiv, şi se stabilea că suma plătită într-o singură tranşă, de guvern, în primul trimestru al anului 2009, până la 30 martie 2009, va fi de 31.144.865,64 dolari.

Conform actului adiţional nr. 3, guvernul se angaja să plătească factura emisă, în baza contractului,de societatea Fujitsu Siemens Computers GesmbH Viena, sucursala Bucureşti, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Ion Urdăreanu nr. 34, et. 2, sectorul 5, RO-050688, având număr de ordine în registrul comerţului J40/14397/27.08.2008.

La nicio lună de la înfiinţarea filialei din Bucureşti, firma Fujitsu Siemens Computers GesmbH Viena primeşte prin actul adiţional nr. 3 şi prin HG 1193/24 septembrie 2008 dreptul de primi plata întregii facturi, în primul trimestru al anului 2009. Ba mai mult, în art. 3 al actului adiţional nr. 3 se arată că "suma de 26.172.156 dolari, reprezentând contravaloarea licenţelor, este netă şi liberă de orice taxe şi/sau speze, de orice natură".

După cum puteţi observa, aceste hotărâri adoptate de guvernul Tăriceanu în anul 2008 nu sunt deloc cele pe care preşedintele Senatului le aminteşte în comunicatul de presă, când spune că a adoptat hotărâri privind inventarierea numărului de licenţe necesare şi de licenţe utilizate.

Conform informaţiilor care au răzbătut în presă, noul dosar a fost instrumentat de procurorii DNA în urma declaraţiilor lui Gabriel Sandu, cel care a fost Ministrul al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada 22 decembrie 2008 - 3 septembrie 2010, adică persoana care era ţinută să plăteas­că sumele stabilite în acordurile 2 şi 3, în HG 462/2008 şi HG 1193/2008, în prima parte a anului 2009. Din ceea ce ar fi spus Gabriel Sandu, pentru emiterea acestor hotărâri de guvern, premierul Călin Popescu-Tăriceanu ar fi primit o şpagă de aproape un milion de dolari. Alte surse susţin că denunţătorul ar fi fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu.

Bani, de care, dacă este să îi dăm crezare lui Sandu, Tăriceanu chiar avea nevoie în anul 2008, mai ales că în 30 noiembrie urmau alegerile parlamentare pe care şeful PNL dorea să le câştige pentru a rămâne în fruntea guvernului.