DOAR ÎN PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI ÎN CURS Băncile mamă au retras 1,5 miliarde euro de pe piaţa noastră

Reporter: Cum estimaţi că va evolua sistemul bancar românesc, după anunţarea rezultatelor testelor de stres efectuate de Banca Centrală Europeană?

Traian Halalai: Rezultatele acestor teste nu au adus surprize, pentru că băncile greceşti anunţaseră de mult intenţia să părăsească pieţele din regiune în vederea focusării pe principalul business, după ce Troica le-a impus acest lucru. În următorii ani, cred că vom asista la un proces de consolidare pe piaţa românească, băncile mari fiind obligate să gândească în termeni de profitabilitate şi să se hotărască dacă îşi vor continua activitatea pe care o au în prezent, dacă o vor dezvolta sau dacă vor renunţa la activităţile care nu generează profit pe măsura aşteptării investitorilor.

Reporter: Cât de curând consideraţi că va fi relansat procesul de creditare?

Traian Halalai: Numai în primul trimestru al acestui an, băncile mamă au retras din România 1,5 miliarde euro. Până acum, sigur retragerile au depăşit două miliarde euro, de la începutul crizei scăderea expunerii fiind de 9 miliarde euro. În aceste condiţii, în mod clar nu putem vorbi de un fenomen real de relansare a finanţării din partea băncilor.

Pentru noi, ca bancă locală, unul din roluri a fost să completăm acest deficit generat de retragerea finanţărilor şi să venim în sprijinul companiilor. Putem afirma că am şi reuşit acest lucru, întrucât vorbim de o expunere a EximBank pe partea de finanţări directe către economie care a crescut de patru ori.

Totuşi, de vreme ce vorbim de o creştere economică peste media UE, pe măsură ce procesul de delevreging se va aplatiza şi tot mai multe proiecte viabile vor fi identificate de bănci, cred că şi procesul de reluare a creditării va fi reluat.

Reporter: Au fost clienţi care s-au mutat de la alte bănci la EximBank?

Traian Halalai: A avut loc un proces destul de accentuat şi anul trecut şi la începutul lui 2014, în cadrul căruia o serie de clienţi au venit la noi, cu probleme generate de celelalte bănci. În ultima vreme, însă, am început să concurăm cu proiectele băncilor comerciale.

Reporter: Producătorii de la noi care exportă în Rusia şi în ţările europene au fost afectaţi, în ultimele luni, de decizia Rusiei prin care a interzis importurile de produse din UE. Ce soluţie consideraţi că ar putea fi adoptată pentru rezolvarea acestei situaţii şi ce face EximBank pentru susţinerea exportatorilor?

Traian Halalai: Exporturile româneşti către Ucraina şi Rusia sunt destul de limitate ca pondere, iar economia românească nu este dependentă de resursele ruseşti într-o măsură atât de mare ca alte economii din regiune. Eu consider că exporturile pot creşte şi anul viitor şi EximBank, ce are ca misiune strategică susţinerea exportatorilor, îşi propune să găsească cele mai bune instrumente şi construcţii financiare în acest sens. Printre altele, ne-am extins prezenţa teritorială, în vederea creşterii gradului de accesibilitate la produsele băncii, ne diversificăm continuu oferta de produse şi servicii şi o adaptăm pieţei, ca să ne menţinem la niveluri competitive, din punct de vedere al costurilor şi calităţii.

În acelaşi timp, ţara noastră ar trebui să se orienteze către statele non UE. Este un subiect pe care îl discutăm de cel puţin doi ani. A venit timpul să ne îndreptăm către pieţele din afara Uniunii Europene, care oferă un potenţial uriaş pentru export, şi mă refer la ţările tradiţionale pierdute din fostul CIS (Turkmenistan, Azerbaidjan, Uzbekistan - aici deja avem proiecte). Alte pieţe sunt Africa şi Estul Mijlociu. Am avut deja contracte în ţări ca Angola sau Gabon, unde avem finanţări - în special produse de asigurări. Piaţa latino-americană este foarte interesantă. În Brazilia urmează să se deruleze jocurile olimpice, eveniment care va crea un potenţial extrem de mare pentru piaţa de investiţii de acolo. Deja am întâlnit companii foarte interesate de acest lucru.

Reporter: Suntem competitivi pentru aceste pieţe?

Traian Halalai: Suntem competitivi într-o anumită măsură. Când vorbim de aceste state, produsele noastre sunt competitive. În acelaşi timp, dacă ne uităm la structura exporturilor, încă vindem în afară foarte multă materie primă, care nu necesită un grad mare de prelucrare şi de valoare adăugată. Este foarte important să încercăm să îmbunătăţim această structură a exporturilor, mergând foarte mult pe produse manufacturate, cu valoare adăugată, de tehnologie înaltă, software, din industria IT etc. În identificarea noilor pieţe şi a noilor produse, vom încerca să sprijinim în continuare exportatorii români, prin produsele băncii, prin suportul acordat de stat, dar şi prin acţiunile Asociaţiei Române a Exportatorilor (AREX).

Reporter: Ce activităţi derulează AREX pentru susţinerea exportatorilor?

Traian Halalai: AREX are peste 100 de membri, EximBank fiind unul dintre membrii fondatori, şi îşi propune să ofere o nouă abordare - se va baza foarte mult pe cunoştinţe, pe know-how-ul existent, pe comunicare. Foarte important va fi networking-ul. Prin AREX şi cu sprijinul EximBank, vom încerca să activăm zona de ataşaţi economici ai României în mai multe ţări. Sunt surprins de răspunsul pozitiv, chiar agresiv al unora dintre ataşaţii economici, încercând să ne ajute să reperăm clienţi pentru ţările unde îşi desfăşoară activitatea.

Reporter: Aţi afirmat că EximBank şi-a diversificat produsele. Ne puteţi oferi câteva exemple în acest sens?

Traian Halalai: Cele mai importante exemple de diversificare a portofoliului EximBank sunt noile produse (noi pentru bancă, întrucât ele existau în piaţă) de trade finance. Am insistat foarte mult pe produsele de trezorerie, în dezvoltarea ofertei de cash management al băncii şi pe factoring. Ne-a luat ceva timp, dar pot afirma că acum avem infrastructura necesară - produse, sisteme, oameni cu experienţă - să facem aceste produse de succes. Am acordat credite de peste două miliarde lei, cu un foarte bun management al riscurilor, atâta vreme cât, la noi, rata creditelor neperformante este la cel mai scăzut nivel din toată piaţa. După exerciţiul de curăţare a bilanţurilor am ajuns la o rată a NPL (rata creditelor neperformante) de 1,1%, comparativ cu media sistemului bancar românesc, de 17%.

Reporter: Referitor la creditele neperformante, ce părere aveţi despre vânzarea pachetelor de NPL de către băncile comerciale de la noi?

Traian Halalai: Vânzarea creditelor neperformante către experţi, pentru administrarea lor, este o abordare foarte bună. Volumul tranzacţiilor de vânzare a NPL este încă redus, în ţara noastră, comparativ cu ceea ce se întâmplă pe alte pieţe.

Reporter: Aţi vorbit despre reluarea creditării în condiţiile unei creşteri economice peste media europeană. Credeţi că vom avea o creştere importantă a PIB în condiţiile în care aceasta a încetinit, în prima parte a anului?

Traian Halalai: Rata de creştere economică pe care dorim să o menţinem este de peste 3,5% - nivelul atins anul trecut. Faptul că în 2014 probabil vom avea o creştere de sub 2,5% ne dă un sentiment negativ, dar dacă ne comparăm cu restul Europei, unde media de creştere este de 0,8%, evoluţia noastră economică este satisfăcătoare şi sunt convins că putem atinge niveluri mai mari, în condiţiile unei coordonări a tuturor factorilor decizionali, cu o absorbţie bună a fondurilor europene, cu suport pentru mediul de afaceri, proiecte în infrastrructură, îmbunătăţirea cadrului legislativ.

Ar trebui să ne întrebăm câte ţări din UE nu s-ar bucura de creşterea economică pe care noi am avut-o în primele două trimestre.

Reporter: Mulţumesc!