DOAR PSD VREA OUG PRIVIND AMNISTIA ŞI GRAŢIEREA Justiţie "made in Teleorman"

Amnistia şi graţierea sunt două instituţii de drept reglementate de art. 152 şi 160 din Codul Penal. Conform jurisprudenţei şi doctrinei juridice, o trăsătură importantă a celor două instituţii este faptul că aces­tea sunt determinate, în principiu, de interese generale ale societăţii, care au legătură cu ceea ce este util pentru societate şi cu securitatea sau siguranţa socială. Prin această particularitate, interesul personal apare doar în cazul graţierilor individuale şi al reabilitării de drept.

Teoreticienii dreptului penal Vasile Dongoroz, Nicolae Volonciu, Gheorghiţă Mateuţ şi Viorel Paşca susţin că amnistia şi graţierea trebuie să aibă un caracter excepţional.

Deşi amnistia este un act de clemenţă al puterii de stat şi, conform Constituţiei, numai Parlamentul, prin lege organică poate să amnistieze, în practică s-a stabilit că şi Guvernul poate lua această măsură, prin ordonanţă de urgenţă, care însă trebuie confirmată prin vot de Legislativul ţării.

Cu privire la ordonanţele de urgenţă pentru amnistie şi graţiere, conform doctrinei penale, utilizarea acestei proceduri de legiferare este justificată doar în situaţii cu adevărat excepţionale, care justifică o intervenţie de urgenţă din partea puterii executive; intervenţia energică şi rapidă a executivului trebuie să fie făcută pentru apărarea ordinii de drept.

Vi se pare că o eventuală adoptare de către guvernul Dăncilă a unei OUG pe amnistie şi graţiere ar apăra ordinea de drept şi că ea este dată într-o situaţie excepţională?

În niciun caz. Toate discuţiile des­pre această procedură au fost aruncate în spaţiul public de şeful PSD Liviu Dragnea şi de "creierul" programului de guvernare, urmăritul penal Darius Vâlcov, cel care a vorbit despre un moment zero privind amnistia şi graţierea, în anul Centenarului Marii Uniri.

• PSD, justiţiarul corupţilor

Subiectul a fost exclus din calcul şi la dezbaterea pe care Viorica Dăncilă a avut-o cu Klaus Iohannis la Cotroceni, privind rolul pe care ţara noastră trebuie să îl joace de la 1 ianuarie 2019, când va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Cel puţin aşa reiese din comunicatul de presă transmis, ieri, de Guvern după întâlnirea preşedintelui ţării cu prim-ministrul, şi din tăcerea Administraţiei Prezidenţiale cu privire la discuţiile pe care le-a purtat şeful statului cu Viorica Dăncilă.

Mai mult, Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov nu au reuşit să îi capaciteze în acest sens nici pe partenerii de coaliţiei, de la ALDE. Atât Călin Popes­cu Tăriceanu, cât şi Varujan Vosganian exclud posibilitatea adoptării unei astfel de ordonanţe, iar minis­trul justiţiei Tudorel Toader, cel care a fost propus de ALDE pentru a ocupa această func­ţie, ar trebui să asculte de preşedintele Senatului.

Până şi UDMR a ales să iasă public şi să afirme că o astfel de orodonanţă nu este benefică pentru ţară. Preşedintele UDMR, senatorul Kelemen Hunor a spus, ieri, că nu este un moment bun pentru o discuţie pe tema graţierii şi amnistiei.

Şeful UDMR a declarat la un post de radio: "În principiu, în acest moment, în societatea românească, nu cred că se poate discuta raţional despre acest subiect, nu se poate discuta cu argumente sau contraargumente şi eu cred că, în primul rând din această cauză sau din acest motiv, nu este un moment bun, nu este perioada bună pentru a deschide un astfel de subiect. Un subiect care apare în toate societăţile din când în când, la perioade diferite, la intervale diferite, dar, în acest moment, eu nu cred că în România ar fi momentul să discutăm concret despre aşa ceva, nici nu există un astfel de proiect".

El a mai spus că, dacă este vorba des­pre manipulare, înseamnă că "cineva are interesul de a menţine un subiect fals pe agenda politică, pe agenda opiniei publice''.

Practic, cu excepţia PSD şi a lui Liviu Dragnea, nicio altă formaţiune din clasa politică nu pare interesată să gireze o ordonanţă de urgenţă privind amnistia unor fapte penale şi graţierea colectivă.

Singurele argumente pe care social-democraţii le au sunt cele privind falsa "dezincriminare" de către CCR a abuzului în serviciu, aglomeraţia din închisori şi faptul că amnistia şi graţierea nu înlătură răspunderea civilă - repararea prejudiciului - de către autorii fapelor penale amnis­tiate.

Menţionăm că şi la 11 ianuarie 2017, când guvernul Grindeanu lua în calcul o ordonanţă de urgenţă privind amnistia şi graţierea, conducerea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România şi aceea a Asociaţiei Magistraţilor din România au avut o întâlnire cu Florin Iordache, cel care a deţinut vremelnic funcţia de ministru al justiţiei. În urma discuţiilor celor două organizaţii cu Florin Iordache, ministrul care avea să impună OUG 13, UNJR şi AMR au emis un comunicat comun de presă în care au susţinut că nu este un moment prielnic pentru emiterea unui astfel de act normativ, oferind mai multe motive.

Rămâne să vedem, astăzi, dacă Guvernul Dăncilă a învăţat ceva din greşeala cabinetului Grindeanu privind adoptarea OUG 13 sau vor repeta aceleaşi erori.