Doi ani de criză economică mondială! Nu rataţi numărul de mâine Coaliţia s-a pus de acord pe măsurile anticriză

• Cele 32 de măsuri care vor intra în vigoare la 1 septembrie prevăd, printre altele, scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri, neimpozitarea profitului reinvestit, susţinerea producţiei pentru export prin garanţii şi contragaranţii, lansarea unui Program Naţional pentru drumuri judeţene, modificarea Legii investiţiilor, scutirea temporară de impozite pentru depozitele bancare, lansarea unei emisiuni de eurobonduri, urgentarea calendarului descentralizării

Coaliţia aflată la guvernare a convenit ieri, după o serie de dezbateri care au durat aproape două luni, adoptarea, de la 1 septembrie, a unui set de 32 de măsuri pentru relansarea economică şi pentru ieşirea din criza financiară, a anunţat preşedintele PSD, Mircea Geoană.

La finele reuniunii cu partenerii de coaliţie (PD-L), liderul PSD şi-a exprimat regretul că, până la dobândirea acestui consens "de bun simţ", s-a pierdut o lună şi jumătate de "discuţii sterile şi politicianiste".

Domnia sa a explicat: "Actuala atitudine faţă de criză nu a produs efecte în economia reală. Sper ca acest nou set de măsuri să producă efecte cuantificabile. Consider că am depăşit un anumit blocaj politic, sper ca şi comunicarea publică a colegilor de la PD-L să devină mai puţin retorică şi mai practică".

Potrivit anunţului lui Mircea Geoană, măsurile convenite în coaliţie, aplicabile de la 1 septembrie, sunt: scheme de ajutor de stat pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), în vederea susţinerii acestora în plata datoriilor şi investiţii; susţinerea producţiei pentru export prin garanţii şi contragaranţii, şi scutirea profitului reinvestit în economia reală.

Alte măsuri privesc crearea unui fond de investiţii prin includerea participaţiilor statului, care asigură finanţarea proiectelor de importanţă naţională (Fondul de Investiţii); folosirea clauzelor contractuale comerciale de tip off-set pentru realizarea de investiţii în zona industriei agroalimentare; instituirea unui plafon până la care tinerii cu venituri modeste vor avea o scutire de impozite, şi utilizarea instrumentelor bancare drept garanţie de bună execuţie pentru plăţile în domeniul construcţiilor.

De asemenea, cele două partide aflate la guvernare au convenit asupra dezvoltării unui proiect naţional de mediu şi irigaţii, asupra extinderii programului "Rabla" pentru tractoare şi alte utilaje agricole începând cu 1 ianuarie 2010, asupra majorării capitalului social al fondului de garantare a mediului rural şi asupra modificării Legii Investiţiilor prin reducerea plafonului pentru investiţii la 10 milioane de euro.

O măsură adoptată în plus faţă de propunerile iniţiale, se referă la un Program Naţional pentru drumuri judeţene, care va impulsiona vânzarea de materiale de construcţii şi va crea locuri de muncă.

Preşedintele PSD a ţinut să detalieze şi cele două măsuri pentru creşterea lichidităţii monetare în sectorul bancar: scutirea temporară de impozit a dobânzii aferente sumelor depozitate în bănci de către persoanele fizice, respectiv lansarea, în această toamnă, de către Ministerul Finanţelor, a unei emisiuni de eurobonduri în valoare de aproximativ jumătate de miliard de euro, pentru investiţii.

Mircea Geoană a mai precizat că au fost şi câteva măsuri care nu au primit acordul PD-L, printre care crearea Fondul Naţional de Locuinţe. Domnia sa a subliniat că acest fond este foarte important şi că PSD îşi rezervă dreptul de a acţiona la nivelul Parlamentului pentru implementarea sa.

Potrivit liderului PSD, începând cu data de 2 septembrie vor fi finalizate standardele de calitate şi cost pentru administraţiile locale, precum şi descentralizarea, prin adoptarea unei noi legi a Finanţelor Publice Locale.

• Calendarul de aplicare a măsurilor anticriză va fi dezbătut săptămâna viitoare

Adriean Videanu, prim-vicepreşedintele PD-L, a declarat că partenerii de coaliţie urmează să discute, luni, un calendar de aplicare a acestor măsuri anticriză.

Referitor la o paternitate asupra setului de măsuri anunţate de coaliţie, domnia sa a anunţat că nu este important cine a venit cu cele mai multe propuneri, mai important este să se producă ieşirea din criză. Potrivit domniei sale, în planul anticriză se mai susţine vânzarea participaţiilor statului la companiile la care acesta este acţionar minoritar şi vânzarea de către administraţiile locale a terenurilor pe care se află amplasate complexuri rezidenţiale.

Reprezentantul PD-L a mai amintit că, pentru creşterea veniturilor statului, autorităţile au în vedere şi majorarea cotelor redevenţelor, în acest sens aflându-se în derulare o analiză la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Potrivit prim-vicepreşedintelui PD-L, pentru reducerea cheltuielilor statului executivul urmăreşte restructurarea ANAF, promovarea Legii responsabilităţii financiare, depolitizarea autorităţilor de management şi îmbunătăţirea mecanismelor de control financiar.

• Dan Voiculescu: "Dacă se aplică planul anticriză, nu vor mai fi bani pentru plata salariilor şi a pensiilor"

Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conservator, este de părere că planul anticriză conţine grşeli şi propuneri superficiale, şi nu oferă soluţii clare pentru ieşirea din criză.

Domnia sa precizează într-un comunicat de presă: "Planul de măsuri anticriză denotă dezinteresul total al PD-L pentru ieşirea din criză. PD-L reia discuţii mai vechi şi pretinde că sunt de noutate, aşa cum este cazul ajutorului de minimis pentru IMM-uri. PD-L îşi asumă măsuri care nu-i aparţin şi cărora li s-a împotrivit, cum ar fi neimpozitarea profitului reinvestit, sau pur şi simplu avansează propuneri eronate, aşa cum este cazul înlocuirii garanţiilor în cash cu o scrisoare de garanţie bancară".

Potrivit lui Dan Voiculescu, măsurile anticriză nu vor reporni economia, de vreme ce ţara noastră are datorii foarte mari şi Ministerul Finanţelor se împrumută "în fiecare zi" pentru plata pensiilor şi salariilor.

• Cristian Pârvan, preşedinte AOAR: "Dincolo de declaraţii nu există niciun document"

Cristian Pârvan, preşedintele Asoaciaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), ne-a declarat că-şi exprimă rezerva în privinţa adoptării setului de măsuri anticriză din septembrie.

"S-au pus de acord asupra măsurilor, dar nu ştim când apar normele de aplicare, nu există niciun document propus dezbaterii publice, deci nu există şanse să avem aceste schimbări din toamnă", ne-a explicat preşedintele AOAR. Potrivit domniei sale, deşi AOAR a propus parteneriatul public-privat drept măsură de ieşire din criză, până în acest moment statul a dovedit că nu vrea să atragă capital străin.

O altă măsură de care statul nu a ţinut cont în planul său se referă la stimularea forţei de muncă, în condiţiile în care şomajul continuă să crească, spune Cristian Pârvan. Domnia sa a amintit şi de fondurile de contragarantare, pe care AOAR le-a propus din ianuarie şi care au devenit funcţionale abia în iulie.

• Dumitru Costin, BNS: "Unde sunt salariaţii în aceste măsuri anticriză?"

Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), ne-a declarat că a reuşit să citească doar parţial planul de măsuri anticriză, însă îşi exprimă indignarea că nu vede, în niciun punct, măsuri pentru salariaţi.

Domnia sa a comentat: "Salariaţii unde sunt în acest plan anticriză? Toată lumea este preocupată de măsuri economice, dar cu cetăţenii care îngroaşă rândul la şomaj ce facem? Cum îi scoatem din acest statut?".

Preşedintele BNS nu a contestat necesitatea schemei de ajutor pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar a subliniat că problema reală a crizei economice o reprezintă forţa de muncă.

• CONPIROM: "Guvernul trebuie să pună cât mai repede în aplicare măsurile"

Guvernul trebuie să pună în aplicare cât mai repede măsurile anti-criză stabilite, pentru că fiecare zi de intârziere duce la pierderi suplimentare pentru economia românească, este de părere Confederaţia Patronală din Industria României (CONPIROM).

Potrivit unui comunicat remis ziarului Bursa, CONPIROM arată că cele 32 de măsuri anti-criză nu sunt suficiente, asupra lor pot fi aduse îmbunătăţiri şi este timpul "să se treacă de la vorbe la fapte" si "să se acorde economiei româneşti impulsul de care are nevoie".

De asemenea, CONPIROM nu renunţă la solicitarea de îmbunătăţire a programului "Prima Casă", prin includerea unei cote de 75% de locuinţe care să fie construite de acum înainte.

Confederaţia cere Guvernului şi o finanţare de 10 ori mai mare pentru programul naţional de reabilitare termică a locuinţelor, precum şi promovarea consumului de produse româneşti.