Camera de Comerţ şi Indus-trie a României (CCIR) a organizat, în data de 22 iunie a.c., o dezbatere publică pe marginea prevederilor Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal pentru anul 2007, aflat în procedură parlamentară.
Demersul nostru a fost determinat de faptul că, deşi negocierile dintre autorităţi şi comunitatea de afaceri pe marginea actului normativ menţionat durează de mai bine de un an, textul aflat în pragul adoptării conţine încă numeroase prevederi controversate, fapt care întreţine o stare de nesiguranţă în mediul de afaceri. Apelurile repetate venite din această direcţie s-au numărat printre motivele semnificative care au provocat dezbaterea pe care am organizat-o.
În calitatea sa de reprezentantă a intereselor mediului de afaceri, CCIR şi-a propus să asigure cadrul pentru desfăşurarea unei runde finale de discuţii între reprezentanţii autorităţilor publice şi cei ai mediului de afaceri.
CCIR şi-a însuşit şi doreşte să promoveze concluziile rezultate în urma dezbaterilor, astfel încât noul Cod fiscal să fie finalizat într-o formulă agreată atât de legiuitor, cât şi de comunitatea de afaceri.
Supunem atenţiei dumneavoastră câteva dintre observaţiile care au revenit frecvent în dezbateri:
Nu există o strategie fiscală
Principala problemă pe care o developează noul Cod fiscal este, de fapt, lipsa unei strategii fiscale; există, în schimb, cel puţin 20 de propuneri de modificare a proiectului de act normativ de natură să-l dezechilibreze, destabilizând, implicit, bugetul şi mediul de afaceri; Ministerul Finanţelor Publice este chemat să elaboreze o strategie fiscală pe care să o supună dezbaterii publice şi pe baza căreia să fie fundamentate şi produse modificările Codului fiscal.
Noul Cod fiscal nu trebuie să încurajeze facilităţile, ci să creeze un sistem simplu, eficient, acceptabil, rezonabil, care să împiedice trecerea "pe sub masă" a unor venituri.
Absenţa unei strategii conduce, automat, la lipsa predictibilităţii, fapt care îi pune pe agenţii economici în imposibilitatea de a-şi planifica activitatea pe termen mediu sau lung şi îi descurajează drastic pe investitorii străini care ar dori să vină în Româ-nia.
Lipseşte avizul Consiliului Concurenţei
Proiectul de lege este ilegal, deoarece Legea concurenţei nr. 21/1996 prevedea ca Guvernul şi celelalte autorităţi să ceară un aviz conform Consiliului Concurenţei pentru toate actele normative care afectează piaţa sau concurenţa, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Potrivit recomandărilor Comisiei Europene, legislaţia în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat trebuie să prevaleze legislaţiei privind afacerile şi impozitarea; noul Cod fiscal nu slujeşte acestui principiu.
Se aplică TVA pe dobânda de leasing
Prin noul Cod fiscal, Ministerul Finanţelor Publice impune TVA la dobânda de leasing, invocând ca argument alinierea la standardele europene (respectarea Directivei nr. 6/1993 a UE); în fapt, nici o directivă a UE nu impune TVA la dobânda de leasing.
Imobilele sunt impozitate
în funcţie de proprietar şi nu de destinaţie
Impozitul pe clădiri se calculează diferit pentru persoa-nele fizice şi pentru cele juridice, fără să ţină cont de destinaţia imobilului respectiv; majorarea cu 10% se aplică numai imobilelor cu destinaţie de locuinţe, de unde rezultă că, dacă o persoană fizică are o clădire de birouri sau un hotel, plăteşte impozit ca pentru o locuinţă socială, adică maximum 1,7 lei pe metrul pătrat, anual; pentru aceeaşi clădire, o persoană juridică poate să plătească şi de 200 de ori mai mult.
Contabilitatea
firmelor nu mai
poate fi
externalizată
Noul Cod de Procedură Fis-cală stabileşte faptul că firmele trebuie să-şi păstreze toate documentele contabile la sediul lor şi să fie gata să prezinte oricând unui control baza de calcul; din acest motiv, nu mai este posibilă externalizarea serviciului de contabilitate, soluţie mai economicoasă, la care apelau, până acum, în special microîntreprinderile.
Acciza minimă la ţigarete scoate
de pe piaţă
produsele româneşti
Deşi nu este obligatorie, acciza minimă a fost introdusă în anul 2005 şi, în decursul primelor patru luni, valoarea sa a crescut spectaculos; efectul pe piaţă a fost dispariţia ţigaretelor ieftine, fabricate cu tutun româ-nesc, şi proliferarea ţigaretelor ieftine, provenite din Republica Moldova şi Ucraina, pentru care nimeni nu plăteşte taxe; este deci încurajată contrabanda.
Legea concurenţei şi legis-laţia europeană interzic fixarea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare; or, acciza minimă pe care o introduce în noul Cod fiscal Ministerul Finanţelor reprezintă o fixare indirectă.
Domnule Prim-Ministru,
Numărul şi calitatea participanţilor, ca şi largul ecou avut în mass-media ne fac să credem că dezbaterea organizată de CCIR a atins subiecte de maximum interes pentru societatea românească.
Cu speranţa că acest semnal al CCIR - vocea cea mai reprezentativă a comunităţii de afaceri din România - va fi perceput cu disponibilitatea cuvenită, vă rog să primiţi, domnule Prim-Ministru, expresia sentimentelor mele cele mai sincere.
Cu stimă,