Statele Unite sunt gata să răspundă atacului asupra Arabiei Saudite, ce a provocat întreruperea a 5% din producţia globală de ţiţei şi a cauzat cea mai mare creştere a preţului petrolului din 1991, a declarat preşedintele american Donald Trump, după ce oficiali americani au spus că dovezile indică implicarea Iranului în agresiune.
Trump nu a menţionat în mod explicit Iranul, dar a scris pe Twitter că "există motive să credem că ştim cine este vinovatul" din spatele atacurilor asupra rafinăriei de la Abqaiq şi a câmpului petrolier de la Khurais, al doilea ca mărime din Orientul Mijlociu, operate de gigantul Saudi Aramco, controlat de statul saudit, potrivit The Guardian.
Atacurile au provocat întreruperea a mai mult de jumătate din producţia de petrol a regatului, cu repercusiuni asupra aprovizionării globale cu ţiţei.
"Suntem gata de acţiune, ce depinde de verificarea informaţiei, dar aşteptăm să auzim de la Arabia Saudită cine cred ei că s-a aflat la originea atacului şi cum vom proceda!", a scris Trump pe Twitter.
Agresiunea a fost revendicată de rebelii Houthi din Yemen, dar guvernul SUA a dat publicităţii fotografii din satelit despre care oficiali americani susţin că acestea indică faptul că atacurile au venit mai degrabă din direcţia Iranului sau Irakului, decât dinspre Yemen-ul din sud. Irakul a negat că teritoriul său ar fi fost folosit pentru un atac asupra regatului saudit.
Fotografiile arată existenţa a cel puţin 19 puncte de impact, iar oficiali americani au spus că dispozitive suplimentare, care se pare că nu şi-au atins ţintele, au fost recuperate la nord-vest de facilităţile afectate şi sunt analizate de serviciile de inteligenţă saudite şi americane.
Ieri, preţurile petrolului au explodat în pieţele internaţionale, cotaţia futures a sortimentului Brent sărind cu aproape 12 dolari, în primele secunde de la deschiderea şedinţei de tranzacţionare londoneze, cea mai mare creştere în dolari de la lansarea din 1988, potrivit Bloomberg.
De asemenea, la New York Mercantile Exchange, tranzacţiile cu contractele futures ale ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) au fost îngheţate pentru două minute după ce amplitudinea mişcării a întârziat deschiderea pieţei, conform aceleiaşi surse.
Ulterior, preţurile au mai coborât, sortimentul Brent tranzacţionându-se la ora 17:00 la 66,25 dolari/baril, cu 10% peste referinţă, în timp ce WTI cunoştea un avans de 9,3%, la 59,9 dolari/baril.
În absenţa unor estimări oficiale ale Saudi Aramco cu privire la dimensiunea totală a pierderilor şi a perioadei de revenire a producţiei, Jeff Currie de la Goldman Sachs a declarat, pentru CNBC, că este "dificil" să prezică amploarea unui raliu al preţului petrolului în săptămânile următoare.
O estimare aproximativă a analistului de la Goldman indică, pentru o întrerupere de circa o săptămână, un impact asupra preţului între 3 şi 5 dolari/baril.
În cazul unei întreruperi a producţiei la nivelul actual cu o durată între două până la şase săptămâni, oficialul băncii de investiţii americane a spus că se aştepta ca aprecierea preţurilor să se situeze între 5 şi 14 dolari/baril.
Pentru o perioadă mai mare de şase săptămâni, Currie se aşteptă ca preţul ţiţeiului Brent să se ridice rapid peste 75 de dolari.
În plus, oficialul de la Goldman a subliniat că, peste acest nivel, probabil se va apela la Rezerva Strategică de Petrol (SPR), pentru a echilibra deficitul de ofertă şi a limita creşterea cotaţiei la acel nivel.
Jason Gammel, analist energetic la Jefferies a precizat într-o notă de cercetare, citat tot de CNBC că: "Riscul unui conflict mai amplu în regiune, inclusiv un răspuns din partea Arabiei Saudite sau a Statelor Unite, va creşte probabil prima de risc politic pentru ţiţei cu 5 - 10 dolari/baril".
Gammel a adăugat: "În scenariul cel mai nefavorabil, ceea ce presupune închiderea transportului de ţiţei prin Strâmtoarea Hormuz, preţurile petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari (barilul)".
Totuşi analistul a subliniat că vede acest scenariu drept foarte puţin probabil.
La finele săptămânii trecute, secretarul de stat Mike Pompeo a afirmat că Iranul este responsabil pentru agresiune şi că nu exsită nicio dovadă că atacurile ar fi fost lansate din Yemen. În plus, Pompeo a acuzat Teheranul de un "atac fără precedent împotriva aprovizionării energetice mondiale".
Abbas Mousavi, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe de la Teheran a negat acuzaţiile lui Pompeo, lăsând să se înţeleagă că acestea ar avea drept scop justificarea unor "acţiuni viitoare" îndreptate asupra Iranului.
"Astfel de acuzaţii şi remarci sterile şi oarbe sunt de neînţeles şi lipsite de sens", a spus Mousavi potrivit The Guardian.
La finalul săptămânii trecute, un înalt comandant al Gărzilor Revoluţionare Iraniene a avertizat că Teheranul este pregătit pentru un război "în toată regula".
"Toată lumea ar trebui să ştie că bazele americane şi portavioanele lor aflate la o distanţă de până la 2.000 de kilometri în jurul Iranului se află în raza de acţiune a rachetelor noastre", a declarat Amirali Hajizadeh, comandantul forţelor aerospaţiale a Gărzii Revoluţionare Iraniene, potrivit agenţiei semioficiale Tasnim.
Câmpurile petroliere şi conductele din Arabia Saudită au fost vizate de rebelii Houthi în ultimul an, dar niciodată la o asemenea amploare şi cu astfel de efecte.
Nu au fost raportate victime, dar paguba totală provocată de atacul de sâmbătă nu a fost pe deplin cuantificată, precum nici tipul de arme folosite.
Agresiunea vine în contextul în care Arabia Saudită are în vedere listarea la bursă a gigantului Saudi Aramco.
Potrivit Wall Street Journal, după atacuri, oficialii saudiţi iau în calcul amânarea IPO-ului companiei, care era planificată pentru finalul anului 2020 sau începutul lui 2021.
Ieri, reprezentanţi ai Saudi Aramco au precizat că gigantul petrolier va apela la rezerve pentru a contracara reducerea producţiei.
Un volum semnificativ al producţiei poate fi reluat în câteva zile, dar compania va avea nevoie de săptămâni pentru a atinge din nou producţia realizată înainte de atacuri, potrivit Bloomberg.