DORU LIONĂCHESCU: "Fără FMI, Guvernul ne va amaneta viitorul, pentru câştigul politic"

Actualizare 18:09 AOAR cere Guvernului să prezinte creditorilor străini proiecte de investiţii concrete

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) cere Guvernului ca, alături de cheltuielile pentru funcţionarea statului, să prezinte finanţatorilor internaţionali proiectele de investiţii concrete ce urmează să fie realizate, "făcând transparent şi fundamentat modul lor de finanţare", menţionând că o astfel de abordare va fi sprijinită de mediul de afaceri autohton.

Planificarea bugetară guvernamentală ar trebui, în opinia AOAR, să se bazeze tot mai mult pe finanţarea unor programe de investiţii concrete, cu indicatori măsurabili, la nivel central şi local.

Cheltuielile pentru funcţionarea statului ar trebui reduse constant, în fiecare an, prin aplicarea măsurilor propuse în diferite proiecte realizate în această direcţie, consideră AOAR, adăugând că susţine "ferm" poziţia Executivului de a construi bugetul consolidat pe 2015, luand în calcul un deficit de minimum 2,1%, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.

AOAR apreciază că, în negocierile cu finanţatorii internaţionali, Guvernul "ar fi avut o poziţie mai puternică dacă dovedea o viziune bugetară şi de susţinere a investiţiilor publice şi a mediului de afaceri pentru minimum doi ani", respectiv pentru 2015-2016.

Totodată, Asociaţia cere creditorilor străini să recunoască valabilitatea unor legi, respectiv obligaţia Guvernului de a indexa anual pensiile, zona în care gradul de suportabilitate a unor măsuri impuse de aceiaşi finanţatori internaţionali, "fără nicio legătură cu costurile de producţie (...) ajungând să afecteze largi categorii ale populaţiei".

"Consecinţele imediate şi grave ale acestei creşteri arbitrare ale cheltuielilor au implicaţii în creşterea abandonului şcolar, creşterea cheltuielilor pentru sănătate şi alte tipuri de cheltuieli publice", reclamă AOAR.

Asociaţia aminteşte că o componentă esenţială inclusă în planurile de dezvoltare promovate de Comisia Europeană şi de preşedintele ei, Jean-Claude, Juncker,o reprezintă o creştere majoră a investiţiilor la nivelul UE. Totodată, AOAR transmite că nu poate fi de acord cu "limbajul dublu" utilizat de Comisia Europeană (CE) "prin tratarea inechitabilă a ţărilor membre, unor state permiţându-li-se încadrarea în deficite bugetare mai mici de 3% până în anul 2017, în acelaşi timp, României cerându-i-se să atingă un deficit bugetar de 0,9%".

AOAR cere Guvernului politici publice pentru dezvoltarea antreprenorilor români, "îndeosebi a celor care prezintă produse şi servicii inovative, ca motor autentic de creştere economică, ca bază durabilă de consolidare şi creştere a veniturilor bugetare". Totodată, Asociaţia se împotriveşte creşterii taxelor, a tarifelor "şi a tuturor categoriilor de măsuri parafiscale care nu fac decât să finanţeze un sistem birocratic, ineficient şi care împovărează nejustificat activitatea mediului de afaceri, ducând la corupţie, distorsionarea pieţei şi venituri bugetare insuficiente", conchide comunicatul.

---

Actualizare 16:07 Ponta: "Mâine cel târziu finalizăm negocierile cu FMI-BM-CE"

Negocierile cu FMI-BM-CE vor fi finalizate în cursul zilei de azi sau mâine cel tîrziu, "pe liniile anunţate anterior în mare: nu se adaugă nici un impozit sau taxa nouă; taxa pe construcţii scade de la 1,5% la 1%; rămîn în vigoare scăderea CAS la angajator şi cota unică", potrivit declaraţiilor Premierului Ponta.

"Aceste discuţii le avem azi şi mîine, iar bugetul va fi transmis cel mai probabil vineri dimineaţă spre Parlament. Parlamentul are timpul necesar pentru propriile proceduri - amendamente, discuţia în comisii şi votul în plen. Calendarul propus de noi prevede un vot final pe Buget pe 21 decembrie, zi în care Parlamentul trebuie oricum să se reunească pentru depunerea jurămîntului de preşedintele ales, Klaus Iohannis", a mai declarat acesta.

Premierul intenţionează să prezintă proiectul de buget şi grupurilor parlamentare ale opoziţiei.

"Nu vreau să adopte doar majoritatea actuală modificările Codului Fiscal, noile redevenţe", a a mai declarat Victor Ponta.

Referitor la negocierile cu FMI-CE, şeful Guvernului a precizat că se negociază iar în acest moment rezultatul speră să fie anunţat în această seară sau mâine.

"Negocierile cu FMI-CE au fost dificile. Cînd vom avea o decizie, va vom anunţa", a răspuns Ponta la întrebarea dacă FMI şi CE au acceptat un deficit de 1,4%.

-------------

Actualizare 10:10 Victor Ponta discută la sediul Guvernului cu reprezentanţii FMI

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional a ajuns luni dimineaţa la Palatul Victoria, unde are o întâlnire cu premierul Victor Ponta, discuţie la care participă şi ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, şi ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, transmit sursele din presă.

---

Discuţiile dintre autorităţile noastre şi reprezentanţii delegaţiei FMI au ajuns în impas încă de la primele întâlniri, tensiunile apărute în cadrul negocierilor fiind traduse de ministrul delegat pentru buget Darius Vâlcov, care a spus, vineri, că Fondul Monetar Internaţional a cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB. Partea română consideră că această solicitare este inacceptabilă, după cum au precizat ministrul Vâlcov şi premierul Victor Ponta.

Reprezentanţii celor două părţi au purtat discuţii pe tot parcursul weekend-ului, însă, până la închiderea ediţiei, nu a fost făcut public niciun punct de vedere, surse guvernamentale susţinând că atât delegaţia FMI, cât şi autorităţile noastre îşi menţin propriile opinii asupra deficitului bugetar de anul viitor.

Ulterior declaraţiilor făcute, vineri, de Darius Vâlcov, au circulat zvonuri potrivit cărora discuţiile dintre cele două părţi ar putea fi întrerupte, iar acordul cu FMI ar putea înceta, dacă participanţii la negocieri nu agreează un deficit de 1,4%.

Analistul economic Dragoş Cabat consideră că ruperea acordului cu FMI ar presupune, în primul rând, că nimeni nu va mai controla derapajele economice care vor avea loc mai devreme sau mai târziu şi că va apărea sentimentul de neîncredere a investitorilor străini în economia noastră.

În opinia lui Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, efectele pe termen scurt ale unei posibile încetări a acordului cu FMI nu vor fi catastrofale, temerea fiind că "singura constrângere pe care o aveam ca să mai facem reformă structurală va dispărea şi nu se va mai face nimic".

Domnia sa ne-a declarat: "Avem nevoie de aceste reforme la nivel structural atât în infrastructură, cât şi în educaţie, sănătate etc. Fără FMI, Guvernul va tăia investiţiile şi va da recompense sociale, amanetând viitorul pentru câştigul politic".

Doru Lionăchescu se întreabă "de unde a apărut cifra de 0,9% pentru deficitul de anul viitor?" şi face următoarea supoziţie: "Având în vedere că, pe un orizont rezonabil, datoria publică nu trebuie să mai crească, am putea specula că datoria publică a crescut anul acesta mai mult decât se aşteptau autorităţile şi, ca să ajungem la zero datorie, trebuie să scădem deficitul. Aceasta este o supoziţie în baza căreia am putea înţelege de ce FMI ar fi cerut deficit de 0,9%, dar pot fi şi altele. În cazul în care FMI chiar a solicitat acest lucru, undeva este o discrepanţă între realitate şi ceea ce ni se spune".

Dragoş Cabat opinează că, dacă Fondul a cerut deficit de 0,9%, "este pentru că a văzut că am avut surplus bugetar (n.r. execuţia bugetară s-a încheiat pe plus la 31 octombrie, pentru a doua lună consecutiv, excedentul urcând de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% la finele lunii octombrie), pentru că niciodată până acum FMI nu s-a implicat în astfel de lucruri şi nu a exagerat în negocierile cu autorităţile noastre".

Domnia sa a subliniat că "este foarte ciudat că reprezentanţii FMI au cerut 0,9% (n.r. deficit bugetar), dar este explicabil, având în vedere excedentul la zece luni".

Darius Vâlcov a explicat că, joi noaptea, "din partea FMI a apărut la discuţiile tehnice acest element nou, prin care dumnealor (n.r. reprezentanţii Fondului) au propus ca deficitul luat în calcul pentru 2015 să fie de 0,9% (...). Guvernul nu va accepta, nu am mandat pentru a discuta pe un deficit sub 1,4%". Potrivit ministrului de resort, argumentul care ar sta la baza solicitării ar fi că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

Premierul a spus că nu crede că acordul dintre România şi FMI va fi "rupt", explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, subliniind că discuţia cu reprezentanţii Comisiei Europene este foarte importantă acum, deoarece "acolo sunt marile probleme". Victor Ponta a reiterat că ţara noastră are un acord cu FMI, care va expira anul viitor, considerând că, probabil, acesta nu va fi reînnoit, deoarece "nu e cazul". Rolul esenţial în discuţiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal, a mai spus primul ministru, subliniind, în cadrul unei emisiuni televizate: "Esenţială este relaţia noastră, cum este a oricărei ţări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Să ştiţi că Franţa n-are niciun acord cu FMI, dar are o dispută cu Comisia legată de deficit, care e de vreo trei ori cât al României - 4,7% cred că este, Italia sare peste 3%, noi suntem elevii-model ai Europei. Ei, n-aş vrea să fim elevii-model, acceptând totuşi nişte condiţii care ne împiedică să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat".

Experţii FMI se descarcă pe Guvern ca pe "elevul din ultima bancă", a spus, sâmbătă, premierul, în cadrul unei emisiuni TV, adăugând că, probabil, aceştia au devenit mai rigizi în negocieri auzindu-l pe Traian Băsescu criticându-i, cu o zi înaintea solicitării de reducere a deficitului la 0,9%, că ar fi "prea buni" cu Guvernul.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat dur, săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, pe care le acuză că au asistat fără nicio reacţie la "aventurile fiscale" care au avut loc în ultimele opt luni în România, înaintea alegerilor prezidenţiale.

Domnia sa a menţionat că există probleme majore în alcătuirea bugetului şi că nu ar vrea să vadă că aceste probleme se vor rezolva prin ruperea acordului cu FMI, care ar echivala cu o revenire la "perioada de tristă amintire de la finele anilor "90".

O întrerupere a acordului cu Fondul ar reprezenta "o mare bilă neagră" şi pentru FMI, şi pentru Comisia Europeană, şi pentru Banca Mondială, deoarece ar fi pentru prima oară când "o ţară iese mai slăbită din punct de vedere al consolidării fiscale decât a intrat", a menţionat şeful statului.

Preşedintele Băsescu i-a reamintit, joi, premierului că domnia sa nu a fost în consens cu Victor Ponta în privinţa reducerii CAS şi că l-a "atenţionat" că vor fi probleme în alcătuirea bugetului.

Recent, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ne-a explicat: "Ţara noastră trebuie să ajungă la un anumit nivel al deficitului, fiind nevoie să facem anumite ajustări în buget, ca să acoperim în jur de cel puţin 15 miliarde lei, necesari pentru îndeplinirea obiectivului general pe termen lung (circa 5 miliarde lei), pentru acoperirea deficitului din reducerea CAS (alte 5 miliarde lei), precum şi pentru creşterea bugetului apărării, majorarea pensiilor şi realizarea altor măsuri anunţate în această toamnă, care cumulează minim 5 miliarde lei".

Îndeplinirea obiectivului general pe termen lung (MTO) presupune atingerea unui deficit structural de 1%, în 2015, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,4%. Ionuţ Dumitru ne-a precizat: "Ca să respectăm obiectivul bugetar pe termen mediu asumat în faţa organismelor internaţionale, trebuie să atingem ţinta de deficit structural de 1%, care s-ar realiza dacă economia ar avea PIB-ul la potenţial. Aceasta ar fi situaţia în care nu am avea nici exces, nici deficit de cerere. În prezent, avem deficit de cerere, PIB-ul fiind sub potenţial. Pentru ca la anul să avem un deficit structural de 1%, trebuie să atingem un deficit bugetar, efectiv, de 1,4% din PIB. Pentru acest an, ţinta deficitului bugetar este de 2,2%. La şapte luni, acest deficit a fost de doar 0,2%, diferenţa fiind destul de mare faţă de ţintă".

În opinia economistului, sumele necesare pentru acoperirea deficitului pot fi procurate fie prin reducerea cheltuielilor, fie prin creşterea veniturilor sau prin adoptarea ambelor măsuri.

Deficitul bugetar al ţării noastre este prognozat să crească la 2,8% din PIB, dacă Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală, subliniază CE, în raportul referitor la economiile din UE.

Raportul CE mai arată că, în termeni structurali, deficitul este prognozat că se va deteriora de la 1,75% din PIB în 2014 la 2,5% din PIB în 2015-2016 şi că datoria publică ar urma să crească de la 37,9% din PIB în 2013 la 41,1% în 2015.