DORU LIONĂCHESCU: "Limitarea exporturilor către Rusia va influenţa alegerile din Moldova"

Restricţiile pe care Federaţia Rusă le-a impus asupra importurilor din Republica Moldova vor aduce sărăcie în rândul moldovenilor, "Rusia tăind fără milă toate canalele prin care aceştia ar fi putut prospera", este de părere Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners.

Afirmaţiile vin în contextul în care Rusia a interzis, zilele trecute, importurile de conserve şi fructe din Moldova, după ce au refuzat să mai cumpere vin şi carne procesată de pe piaţa moldovenească.

Domnia sa consideră că miza acestor restricţii este una foarte mare şi că se au în vedere alegerile parlamentare care urmează să aibă loc în această toamnă în Moldova.

"Nu văd bine alegerile din Republica Moldova, întrucât locuitorii acestei ţări, după ce vor rămâne fără hrană, vor vota cu comuniştii. Fără exporturi, moldovenii sunt terminaţi. Miza este una foarte mare, întrucât moldovenii sunt puşi în situaţia să aleagă între Europa şi Rusia. Dacă îi vor vota pe comunişti, tratatul de aderare la UE nu va mai putea fi ratificat".

Republica Moldova a semnat, în iunie, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care include, de asemenea, un Acord de Liber Schimb, criticat de Rusia. La vremea respectivă, ruşii au avertizat că vor lua "măsuri de protecţie" dacă se va dovedi că acordul afectează economia rusă.

Preşedintele Traian Băsescu a precizat, ieri, că în cadrul reuniunii şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est va ridica şi problema Republicii Moldova, care înfruntă sancţiuni prin interdicţiile impuse de către Federaţia Rusă la importurile de vinuri şi fructe - principalul motor de comerţ exterior în perioada de toamnă, pentru această ţară.

"Uniunea Europeană a dublat cotele, în regim duty free, deci fără vamă, de fructe şi vinuri pe care Republica Moldova le poate exporta pe piaţa europeană, dar ele sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile de export ale Republicii Moldova", a spus Traian Băsescu.

Potrivit şefului statului, citat de Mediafax, va fi nevoie ca România şi Polonia să găseasă soluţii de depozitare a producţiei de fructe din această toamnă, pentru că marea problemă a agricultorilor din Republica Moldova este lipsa capacităţii de depozitare.

Majorarea de către UE a cotelor de import de pe piaţa din Moldova este nesemnificativă pentru volumul de produse pe care exportatorii moldoveni le exportau în Rusia, cu atât mai mult cu cât decizia Uniunii Europene va intra în vigoare din 1 octombrie, după cum ne-a spus Doru Lionăchescu.

Domnia sa ne-a precizat: "Până în octombrie, cultivatorii nu mai supravieţuiesc, întrucât recoltarea începe acum, iar ei nu au capacitate de depozitare. Din păcate, singurii care i-ar putea ajuta am fi noi, însă nici România nu are posibilităţi în acest sens. Este imposibil ca ţările UE să accepte cantitatea importantă de produse moldoveneşti care erau vândute ruşilor, mai ales în condiţiile în care acestea sunt neverificate".

Agenţia Federală de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară din Rusia a anunţat, luni, că Moldova nu mai poate exporta conserve de legume şi fructe în Rusia întrucât producătorii moldoveni ar încălca legislaţia rusă privind protecţia consumatorilor. Menţionăm că 80% din fructele moldoveneşti ajungeau la ruşi.

Parlamentarii din Chişinău sunt de părere că decizia Rusiei este una politică, previzibilă, şi nu exclud alte presiuni economice, sociale şi politice din partea Federaţiei Ruse, "având în vedere că nu este pentru prima dată când Rusia foloseşte arma economică asupra fostelor republici sovietice". În toamna trecută, vinurile moldoveneşti au ieşit de pe piaţa rusească, iar din 5 iulie 2014 carnea procesată nu a mai fost acceptată pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Săptămâna trecută, Rusia a anunţat că intenţionează să crească taxele vamale pentru mai multe produse care provin din Republica Moldova.

Relaţiile comerciale dintre Rusia şi Republica Moldova sunt, în prezent, reglementate de acordul de liber schimb semnat între statele membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), care permite Chişinăului să beneficieze de un regim vamal preferenţial pentru exporturile pe piaţa rusă.

După semnarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi cele trei ţări (Moldova, Ucraina şi Georgia), opiniile potrivit cărora Rusia ar urma să restricţioneze importurile din Moldova nu au întârziat să apară.

La vremea respectivă, Doru Lionăchescu ne-a spus: "Vom asista la discreditări, la propagandă, ascultări, stenograme şi comentarii care vor duce la desfiinţarea unor lideri de opinie ce iau poziţii pro-europene. Ruşii au astfel de instrumente foarte bine dezvoltate, au o mulţime de agenţi secreţi şi experienţă suficientă. Ceea ce urmăresc ruşii este să confuzeze cetăţeanul. Discreditarea liderilor, oprirea gazelor, interzicerea exporturilor vor duce la frig şi foame, iar pentru cetăţean, atâta vreme cât va fi frig şi foame, restul e talk-show".

În aceste condiţii, sunt analişti care opinează că, dacă Rusia va interzice importurile din Republica Moldova, aceasta din urmă va intra într-un fel de "sevraj economic", care ne va afecta şi pe noi, în virtutea faptului că suntem vecini cu moldovenii.

Ziarul BURSA a scris, încă din iunie, citând unii analişti economici, că, dacă Moldova, Ucraina şi Georgia se hotărăsc să meargă pe drumul european, Federaţia Rusă va aplica măsuri de retorsiune, printre ele numărându-se şi interzicerea importurilor din aceste ţări.

• Băsescu şi Ponta, de acord în privinţa sancţiunilor impuse Rusiei

Ieri, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe (CAE), urma să fie căutată o formulă juridică pentru trecerea la stadiul al treilea al sancţiunilor împotriva Rusiei, etapă ce va viza companii, inclusiv energetice, sau bănci, după cum a precizat, luni seara, preşedintele Traian Băsescu, subliniind că România a solicitat de mult trecerea la acest stadiu.

Comisiei Europene i s-a cerut să examineze posibilitatea "de a viza persoane sau entităţi care furnizează în mod activ sprijin material sau financiar factorilor de decizie ruşi, responsabili de anexarea Crimeii sau de destabilizarea Ucrainei de Est", a mai spus şeful statului, subliniind: "Aici sunt vizaţi oligarhii, atât cei din anturajul preşedintelui Vladimir Putin, cât şi cei de origine ucraineană, care, într-un fel sau altul, sprijină acţiunile de susţinere ale Federaţiei Ruse pentru teroriştii din Ucraina de Est".

Preşedintele ţării noastre este de părere că Uniunea Europeană trebuia să facă mai mult în ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, spunând că sancţiunile ar fi trebuit introduse "de multă vreme": "Întotdeauna au fost argumente de genul: o ţară are investiţii mari, altă ţară are de livrat echipamente sofisticate, altă ţară este dependentă de gaze, altele pur şi simplu au spus că trebuie să fii bine şi cu Uniunea Europeană şi cu Federaţia Rusă în acelaşi timp şi să ai o poziţie moale. (...) Cu certitudine că argumentele economice sunt extrem de importante, dar, în Uniunea Europeană, noi vorbim despre valori. Sigur că avem şi valori economice, că prosperitatea europenilor şi bunăstarea se asigură din relaţii comerciale, dar s-a ajuns la un punct în care am avut de optat între siguranţa cetăţenilor şi interesele economice. Este timpul ca Europa să pună pe primul plan siguranţa cetăţenilor ei".

Traian Băsescu a întrebat, retoric, zilele trecute, dacă nu cumva există riscul să fie mai importante comandamentele economice decât solidaritatea cu estul: "Astăzi este Ucraina, se ajunge la frontiera balticilor, a Poloniei, a României. Nu cumva avem riscul să fie mai importante comandamentele economice decât solidaritatea cu statele din flancul estic? (...) Cu cât întârziem mai mult (n.r. în aplicarea sancţiunilor contra Rusiei), cu atât vom plăti mai scump neluarea la vreme a măsurilor de stopare a entuziasmului domnului Putin de a-şi recuceri imperiul fostei Uniuni Sovietice".

Ţara noastră susţine acordarea de sprijin Ucrainei şi acordarea de sancţiuni la adresa Federaţiei Ruse, a spus, ieri, la rândul său, premierul Victor Ponta.

Oficialul consideră că România se află "în prima linie a comunităţii internaţionale, SUA, Europa care luptă pentru normalitate, pentru o Ucraină democratică şi liberă".

Afirmaţiile primului ministru vin după ce zborul MH17 al companiei Malaysia Airlines pe direcţia Amsterdam-Kuala Lumpur, care avea la bord 298 de civili a fost doborât, joi, în estul Ucrainei, cel mai probabil de o rachetă sol-aer, potrivit specialiştilor, toate persoanele aflate la bord decedând.

"Atacul asupra unui avion civil este un atac terorist care nu poate fi acceptat şi nu poate să rămână fără urmări", spune Victor Ponta, adăugând că "este evident că acei separatişti au fost şi sunt susţinuţi de Federaţia Rusă".

Doru Lionăchescu este de părere că nu se va afla foarte curând ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în estul Ucrainei, unde a fost doborât avionul civil Boeing 777.

"Este posibil ca atunci când vor exista informaţii concrete, acestea să fie atât de delicate încât se va încerca muşamalizarea lor. Cel mai probabil că vor prevala considerente politice în stabilirea informaţiilor care vor fi făcute publice. Subiectul este foarte delicat, având în vedere că, în condiţiile tehnologice actuale, totul este monitorizat la centimetru, iar în cazul de faţă nu s-ar fi găsit nicio urmă de rachetă", ne-a declarat domnia sa.

• Lionăchescu: "Este posibil să se încerce muşamalizarea verdictului în cazul incidentului aviatic din Ucraina"

În opinia lui Doru Lionăchescu, şeful statului face referire, discret, în afirmaţiile sale, la interesele puternice de afaceri ale marilor puteri care, între a pierde foarte mulţi bani prin sancţiuni impuse Rusiei şi a periclita siguranţa cetăţenilor, aleg a doua variantă.

"Dacă se tergiversează aplicarea sancţiunilor este semn că unele ţări nu sunt dispuse să facă acest lucru. Vehemenţa mesajelor lui Băsescu este similară cu cea a SUA şi în contra pondere cu mesajele unor ţări precum Franţa, Italia sau Germania, aceasta din urmă condamnând actul terorist din Ucraina (n.r. incidentul aviatic de la graniţa dintre Ucraina şi Rusia) într-un ton mult mai domol".

SUA şi UE au anunţat, săptămâna trecută, că sancţiunile impuse Rusiei vor fi înăsprite, pe fondul crizei din Ucraina.

Printre entităţile vizate se numără gigantul petrolier Rosneft, Gazprombank, deţinută în proporţie de 36% de grupul rus Gazprom, şi autorităţile separatiste de la Doneţk, potrivit unui comunicat al Trezoreriei americane, citat de AFP. Documentul subliniază că potenţialele active ale grupului Rosneft în Statele Unite vor fi îngheţate, întreprinderile americane nefiind autorizate să efectueze tranzacţii cu acest gigant petrolier.

Astfel, administraţia prezidenţială din SUA răspunde "ocupării Crimeei" şi "tentativelor repetate ale Rusiei de a destabiliza estul Ucrainei", potrivit Trezoreriei.

Europenii reuniţi la summitul de la Bruxelles ar fi decis îngheţarea programelor desfăşurate în Rusia de către Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).