DOSARUL PETROM SERVICE Procurorii: Lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră, în referatul prin care cer arestarea preventivă a zece persoane, între care Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca şi Octavian Ţurcan, că toţi inculpaţii în dosarul "Petromservice" trebuie arestaţi întrucât "lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, datorită rezonanţei acestor fapte şi sentimentului de insecuritate creat în rândul colectivităţii, de natură a naşte temerea că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva unor persoane învinuite de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită".

"Cercetarea acestor persoane în stare de libertate ar putea încuraja şi alte persoane să comită infracţiuni, având în vedere notorietatea inculpaţilor şi a faptelor de care aceştia sunt acuzaţi", se mai arată în referatul procurorilor.

Aceştia mai arată în referatul prin care cer arestarea preventivă a zece persoane: "Valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, care a determinat intrarea SC < Petromservice > SA în stare de insolvenţă, iar, potrivit tabelului definitiv al creanţelor, doar datoriile bugetare sunt de aproximativ 100 de milioane de euro, conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social şi economic actual şi modul acut în care categorii largi de populaţie resimt lipsa resurselor bugetare.

De asemenea, numărul foarte mare al persoanelor afectate prin faptele inculpaţilor, aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA şi 7.000 de acţionari persoane fizice, profitând de faptul că aceştia sunt în cea mai mare parte persoane cu o condiţie materială modestă şi surse limitate de informaţii, care nu îşi puteau exercita drepturile în deplină cunoştinţă de cauză, contribuie la gravitatea faptelor şi denotă o lipsă de scrupule a inculpaţilor de natură să justifce luarea unei măsuri preventive. Modul în care inculpatul Luca Liviu şi ceilalţi inculpaţi s-au folosit de poziţia acestuia de lider sindical pentru a transfera în patrimoniul propriu bunuri cuvenite salariaţilor pe care îi reprezentau reprezintă o vătămare de o gravitate deosebită adusă valorilor sociale protejate de lege.

La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere reacţia societăţii la asemenea fapte, prin care categorii întregi socio - profesionale sunt spoliate în mod programatic în interesul celor care ar trebui să le protejeze interesele".

Caracterul transnaţional al operaţiunilor fnanciare desfăşurate de inculpaţi a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză, mai spun procurorii, find necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, autorităţile judiciare cipriote au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de autorităţile judiciare moldoveneşti au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.

Procurorii mai arată: "Modul de operare al inculpaţilor denotă specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identifcare şi tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracţiuni comise de aceiaşi inculpaţi în modalităţi similare".

Preluarea controlului informal asupra unei societăţi cu resurse semnificative şi număr mare de acţionari sau investitori, urmat de transferarea lichidităţilor în patrimoniul unor companii controlate de inculpaţi prin achiziţia de titluri de valoare supraevaluate şi de aici în conturi din străinătate, este un model identic celui folosit pentru fraudarea 35 altor societăţi în care au fost implicaţi inculpaţii şi cu privire la care se efectuează cercetări în alte dosare penale.

Faptele reţinute în sarcina inculpaţilor sunt sancţionate cu pedeapsă mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, se mai arată în referat.

Din probele cauzei rezultă că inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpaţii afaţi în stare de libertate.

Astfel, din relaţiile comunicate de autorităţile rezultă că în cursul anului 2010, după ce împotriva inculpaţilor au fost luate măsuri procesuale în alte dosare penale, acţionarii şi directorii nominali a 14 dintre companiile offshore implicate în săvârşirea faptelor au fost schimbaţi, iar sumele aflate în conturi au fost transferate, acte de natură să îngreuneze afarea adevărului.

Procurorii mai notează: "Lăsarea în libertate a inculpaţilor le-ar permite să îşi continue activitatea infracţională şi să devalizeze patrimoniul părţii vătămate chiar după demararea procedurii de insolvenţă, aceştia find în poziţia de a infuenţa în continuare deciziile referitoare la valorifcarea activelor, având în vedere că inculpaţii Şupeală Gheorghe şi Anagnastopol Zizi şi-au păstrat poziţiile deţinute în cadrul PSV Company SA, deşi au fost trimişi în judecată în alte două dosare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare din patrimoniul societăţii. Astfel, trebuie avut în vedere că, potrivit planului de reorganizare, creanţele bugetare sunt planificate a fi achitate în semestrele V şi VI de efectuare a plăţilor, cu sume obţinute din valorifcarea participaţiilor deţinute de PSV Company SA la companiile din Cipru şi Republica Moldova. Deşi bugetul de stat este principalul creditor al societăţii, în primele patru semestre ale planului se efectuează plăţi exclusiv către alţi creditori, ceea ce permite ca activele importante să fie valorificate, iar sumele să fe direcţionate de inculpaţi către persoane apropiate acestora, deţinători de creanţe fictive sau supraevaluate, iar în semestrul V să se constate că nu pot fi acoperite creanţele bugetare întrucât valoarea de piaţă a acţiunilor emise de companiile străine este mult inferioară celei la care au fost evaluate. Spre exemplu, în cauză există indicii că pe parcursul procedurii de insolvenţă inculpaţii au determinat calificarea unei creanţe de 30 de milioane lei în urma cedării unui brevet de invenţie privind exploatarea calcarelor brucitice drept creanţă fără de care nu se poate desfăşura activitatea societăţii, deşi aceasta nu realizează activităţi de exploatare minieră, ceea ce a avut drept consecinţă plata cu prioritate a sumei menţionate, care a ajuns ulterior în patrimoniile unor persoane şi ale unor societăţi controlate de inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu în cursul lunii septembrie 2011.

Cu privire la inculpaţii Vîntu Sorin Ovidiu, Ţurcan Octavian, Şupeală Gheorghe şi Anagnastopol Zizi există date că pregătesc săvârşirea unor noi infracţiuni de delapidare şi spălare de bani legate de valorifcarea activelor PSV Company S.A. pe parcursul procedurii de reorganizare".