English
Consumatorii şi investitorii din Canada au sperat că pauza de aproape o jumătate de an de la ultima majorare a dobânzii reprezintă semnalul revenirii la o nouă etapă de relaxare monetară.
Comitetul de politică monetară al Băncii Canadei a avut altă opinie şi a reluat majorarea dobânzii de referinţă, pe fondul menţinerii inflaţiei peste intervalul ţintă în ultimii doi ani.
Creşterea de 0,25 puncte procentuale a dus dobânda de politică monetară până la 4,75%, cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani (vezi graficul 1).
Obiectivul Băncii Canadei este menţinerea inflaţiei la 2% pe termen mediu, cu un interval de variaţie de un punct procentual. Creşterea Indicelui Preţurilor de Consum a depăşit limita superioară în aprilie 2021, la 3,4%, a atins un maxim al ultimelor patru decenii în iunie 2022, de 8,1%, iar ultimele date oficiale arată o rată a inflaţiei de 4,4% în aprilie 2023, în creştere de la 4,3% în luna precedentă.
"Politica monetară nu a fost suficient de restrictivă pentru a aduce oferta şi cererea în echilibru şi pentru a readuce inflaţia în mod sustenabil la ţinta de 2%", se arată în comunicatul de presă al băncii, care îşi justifică decizia şi prin reluarea creşterii preţurilor de pe piaţa imobiliară rezidenţială, precum şi prin creşterea economică peste aşteptări, după cum scrie Bloomberg.
Agenţia de ştiri mai afirmă că aşteptările de pe piaţă indică o nouă creştere de 25 de puncte de bază şi la şedinţa de politică monetară din septembrie 2023.
Decizia Băncii Canadei a readus îngrijorarea în rândul investitorilor şi consumatorilor, iar ministrul de finanţe, Chrystia Freeland, a încercat să-i liniştească pe cetăţeni, conform unei ştiri Bloomberg.
"Există o mulţime de canadieni care sunt neliniştiţi în acest moment şi care vor fi îngrijoraţi când vor vedea acest pas făcut de Banca Canadei", a declarat Freeland.
Într-adevăr, canadienii au de ce să fie neliniştiţi, în condiţiile în care datele oficiale arată că 56% din creditele ipotecare acordate sunt cu dobândă variabilă care se ajustează anual.
Decizia Băncii Canadei a venit doar la câteva zile de la anunţarea unei majorări neaşteptate a dobânzii şi în Australia.
Creşterea a fost tot de 25 de puncte de bază, până la 4,1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani (vezi graficul 2).
Majorarea vine pe fondul menţinerii inflaţiei mult deasupra intervalului ţintă de 2% - 3% al băncii centrale, Reserve Bank of Australia (RBA). Ultimele date oficiale arată o creşterea anuală a preţurilor de consum de 7% în T1 2023, după un avans de 7,8% în trimestrul anterior. Inflaţia s-a menţinut peste limita superioară a intervalului ţintă din septembrie 2021.
Print-o creştere cumulată a dobânzii de politică monetară cu 4 puncte procentuale în ultimele 12 luni, care poate fi urmată şi de alte creşteri, Reserve Bank of Australia speră să readucă inflaţia în intervalul ţintă până la mijlocul anului 2025, după cum scrie Bloomberg.
James McIntyre, economist la Bloomberg, a declarat că RBA a acţionat pentru a ancora aşteptările inflaţioniste, însă "ultima majorare nu a fost necesară şi riscă să trimită economia în recesiune".
După majorările neaşteptate anunţate în Canada şi Australia, Financial Times a scris că s-au temperat speranţele de reducere a dobânzilor în SUA până la sfârşitul anului, mai ales în condiţiile în care ultimele date arată o piaţă robustă a muncii.
Contractele futures de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale americane indică o majorare a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale la şedinţa de politică monetară a Federal Reserve din iulie 2023, după o pauză la şedinţa din această lună, după cum mai arată FT.
"Investitorii încep să vadă conturarea unui tipar", în condiţiile în care "mişcările din această săptămână sunt împotriva naraţiunii predominante, potrivit căreia băncile centrale sunt pe punctul de a face o pauză în ceea ce priveşte creşterea ratelor", a declarat Jim Reid, analist la Deutsche Bank.
Pentru Mike Zigmont, şeful departamentului de tranzacţionare de la Harvest Volatility Management, decizia Băncii Canadei "forţează piaţa să reconsidere ce ar putea face Federal Reserve, nu neapărat la următoarea şedinţă de politică monetară, ci mai departe", după cum subliniază Financial Times.
În timp ce aşteptările de pe piaţă revin treptat către noi majorări ale dobânzilor de politică monetară, Danielle DiMartino Booth, fost consilier al preşedintelui Federal Reserve Bank of Dallas, avertizează că "surpriza mai mare va fi, în curând, recunoaşterea recesiunii globale".
Dar va fi o astfel de recesiune suficientă pentru suprimarea presiunilor inflaţioniste sau economia globală va intra într-o stagflaţie prelungită?
Şi cum vor "administra" băncile centrale acest fenomen? Prin creşterea şi scăderea simultană a dobânzilor, pe fondul repornirii tiparniţelor?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2023, 08:42)
Inainte de FED, in US pentru mai mult de 100 de ani inflatia a fost aproape 0, mai exact 0,4% anual in medie(1790-1913), PRACTIC PRETURI STABILE PT MAI MULT DE 100 DE ANI.
Dupa FED , DIN 1941-2023 media inflatiei anuale a fost 3,76%, cu un efect cumulativ de marire a preturilor de 1963 de ori in 80 de ani.
Intrebarea e pt ce e nevoie de FED si alte banci centrale? Ei ne baga in c... ei ne "salveaza " din cc creat de ei. Pana cand ? Nu cred ca va mai dura mult pana vor fi desfiintati de pe fata planetei.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2023, 08:52)
De catre cine? ca conspiratzionishtii sunt buni doar la taclale pe net....
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2023, 11:03)
Etalon aur a însemnat stagnare economică, rând la colțul cu zilieri, o pereche de pantofi per familie, utilizare nespecifică a șireturilor.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de xxx în data de 12.06.2023, 11:12)
asa este , bun comentariu , imi place
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2023, 20:13)
Si fiat a insemnat serbie sub forma mascata.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.06.2023, 09:33)
mai multe banci centrale se vor speria si vor relua cresterea dobanzilor
dar nu acum in iunie, niiitel mai incolo :)
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.06.2023, 09:36)
"plafonul" de crestere al dobanzilor pentru TOATE bancile centrale din Lume SI APOI PUNCTUL DE INCEPERE A SCADERII DOBANZILOR - acestea vor fi atinse spre finalul Q1/2024 (si inceputul Q2/2024).
pana atunci toate bancile centrale din lume vor duce lumea cu zaharelul ... "nu mai marim , decaaat acum, ultima data"... (apoi peste inca 2 luni...) "nu mai marim decaaat acum , chiar ca ultima data"... etc... ceva de genul asta....
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2023, 09:42)
Nu am sesizat sperieturi la vreo banca centrala ci numai actiuni si reactiuni.
Este o prostie sa spunem ca bancile centrale se sperie.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.06.2023, 09:51)
"actiuni si reactiuni" ?
da, e si asta o forma de denotare a realitatii factuale
realitatea e UNA, formele de exprimare conceptuala sunt multiple (toate valide).
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2023, 10:25)
De unde stii? Adica ma gandesc la o chestie: scade inflatia, unele preturi incep sa scada, populatia iar prinde avant la cheltuieli, =iar creste inflatia=iar trebuie ridicate dobanzile.
Pe de alta parte in US deja dobanzile sunt putin peste rata inflatiei, au o gramada de bonduri de vandut anul asta, poate nu ar fi in interesul guvernului sa plateasca acum dobanzi si mai mari, in plus criza bancara ar putea porni din nou, mai multa populatie retragandu-si banii din depozite la banci sa-i puna in bondurile cu dobanzi mai mari. Deci 2 argumente pt pauza, CEL PUTIN LA fED.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.06.2023, 11:04)
nu intru in detalii, ar insemna sa descriu viitorul si in acest caz , ca la poker, aleg sa zic "pas" (din ratiuni de pozitie personala in piata)
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2023, 10:33)
Oare mai mareste si BNR-ul dobanda dar nu acum, ci fix dupa ce ce se termina cu subscrierea la titlurile emise de stat in iulie-august. Adica o marire de cate 0.25% una in septembrie si alta in noiembrie ?
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.06.2023, 11:03)
nu.
BNR cred ca face plafon o anume perioada de timp. Pana in toamna cel putin sau pana la inceputul iernii.
Ar fi o eroare sa mearga pe calea bancilor centrale mari.
In "jocul" dintre dobanda de referinta si inflatie trebuie tinut minte ca pozitiile de cauza si efect sunt intersanjabile. O crestere a dobanzii pana la un anume punct (break-even point - dat de increderea in Guvern - via yields la titlurile de trezorerie a Statului) functioneaza IMPOTRIVA inflatiei, dar de la un punct incolo efectul (culmea!) e pro-inflatie.
BNR stie toate astea, nu s-au nascut ieri oamenii aia. Nu zic ca nu va mai creste dobanda si la BNR. Dar vorbim de ceva marginal, accidental (1-2 ocurente tot anul acesta) si de volum minor (gen pasi de 0.25%).
Nimeni nu vrea bani fierbinti in tara, dupa cum nimeni nu vrea nici sa pocneasca inflatia in sus, dar nici sa se "scofalceasca" prajitura cresterii economice prin taierea capului consumului sau presiuni deflatorii de alte naturi.
Isarescu e intelept pe acest plan si are si oameni intelepti in jurul sau. Asta o stiu sigur.
3.2. posibilitate redusa (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.06.2023, 11:18)
merg chiar mai departe si afirm ca e posibil ca BNR sa nu mai creasca dobanda la RON anul acesta...
de ce?
cine naiba si-ar dori un prag mai inalt al dobazii de referinta la RON pe fondul unui USD sub atac concertat? (tinta mea DXY e in ariile 92 - 92.5 initial si apoi mai jos secundar in zona 87-88.75 - cunoscatorii inteleg ce scriu eu aici).
Sal'tare !
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2023, 11:53)
Multumesc pentru raspuns.
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 12.06.2023, 13:10)
cu drag
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.06.2023, 13:21)
bancile centrale si guvernele vor sa salte costurile totale in piata ca sa spele creditarea trecuta; daca spala 70-80-85% din creditare trecuta prin inflatie este un obiectiv atins. ca vir crapa 20-15-10% din credite nu e o problema pentru ei.
pana crapa creditele mai e cv praf in pusca.
inca ne aflam in crack up boom! stati cum trebuie!
bondurile arata anemie ca sa nu se prinda speculatorii de boom spre inversare si parasutare costuri totale in piata dupa alegerile de anul urmator!
cum sa nu ai inflatie cand guvernul are exuberanta cheltuiala in piata - si trebuie sa aibe nu are alta optiune momentan; nu are voie sa dea soc deflatie dupa deflatia din 2020!! nu are voie!!! este fortat sa ridice tot plafonul nominal de datorie ca sa spele cat mai multe cdsuri prin inflatie si ca datoriile accesate in trecut sa fie cat mai usor de achitat / sustinut in raport cu inflarea costurilor.
un exemplu de vizualizare este:
datorie la data x suma 100 ; datorie la data y suma 200
bun servicu vandut la data x suma 50 cerere x3
bun servicu vandut la data y suma 100 cerere x2
la prima varianta profit la a doua varianta zero
gov umfla costurile pentru ca se prabuseste in fata (nu acuma; acuma e boom consum) consumul; pretul se va plafona pe alt platou.
s c cret