Intrată deja în utilizarea frecventă pentru cele mai multe spitale oncologice cu reputaţie din întreaga lume, radioterapia stereotactică le este încă interzisă românilor pentru că de trei ani întârzie să intre pe lista tratamentelor decontate în ţara noastră, conform unui comunicat remis redacţiei. Cu toate acestea, în mod paradoxal, pacienţii români pot solicita decontarea acestui tratament în afara graniţelor. Dr. Claudiu Hopîrtean, şeful secţiei de radioterapie din cadrul Medisprof, ne explică de ce este aceasta importantă în tratarea cancerului.
Potrivit sursei citate, principala deosebire dintre radioterapia corporală stereotactică (SBRT) şi tratamentul convenţional este livrarea de doze mari de radiaţii în câteva fracţiuni, ceea ce are ca rezultat o doză mare echivalentă biologic (BED) la nivelul tumorii şi, implicit, o eficacitate maximă a tratamentului cu o toxicitate minimă pentru ţesuturile normale.
"Avantajul major al unei astfel de tehnici este reprezentat de faptul că este non-invazivă, nedureroasă şi nu este nevoie de spitalizare, pacientul putându-şi continua activitatea de zi cu zi fără un impact semnificativ asupra calităţii vieţii, fiind în general un tratament extrem de bine tolerat, care nu necesită timp de refacere post-terapeutic. Totodată această tehnică conferă avantajul faptului că nu necesită amânarea tratamentului sistemic, fapt ce ar putea influenţa nefavorabil prognosticul pacienţilor", explică Dr. Claudiu Hopîrtean, şeful secţiei de Radioterapie din cadrul Medisprof.
Radioterapia stereotactică corporală (SBRT) sau radioterapia stereotactică ablativă (SABR) presupune administrarea unui număr de şedinţe de tratament care variază de la o şedinţă, la cinci, în funcţie de diferiţi factori pe care medicul îi ia în considerare pentru fiecare pacient. Această tehnică se adresează tumorilor de mici dimensiuni de la nivel toracic, abdominal sau pelvin, care nu pot fi îndepărtate chirurgical sau tratate cu radioterapie convenţională.
Când tratamentul se administrează într-o şedinţă unică (creier, coloană, plămâni) se mai cunoaşte sub denumirea de radiochirurgie stereotactica (SRS), subliniază sursa citată.
Decizia alegerii tratamentului cu radioterapie stereotactică este luată de către staff-ul medical în cadrul Comitetului Multidisciplinar care evaluează datele clinice, istoricul medical şi alte examinări imagistice. În ceea ce priveşte doza în radioterapia stereotactică, aceasta este determinată de medicul radioterapeut, pe baza datelor clinice iniţiale, a localizării şi dimensiunii tumorii. Iar dacă în cele mai multe spitale oncologice din lume astfel de terapie este deja un standard, radioterapia stereotactică le este încă interzisă românilor pentru că, de mai bine de trei ani, întârzie să intre pe lista tratamentelor decontate prin CNAS şi în ţara noastră. Deşi este decontată doar în afara graniţelor, radioterapia stereotactică există în România şi este recomandată pacienţilor.
O atenţie specială o necesită tumorile care se mişcă odată cu respiraţia: "Pentru tumorile care se mişcă odată cu respiraţia (plămân, ficat, pancreas), utilizăm un sistem de management al mişcărilor respiratorii (Varian RGSC v1.0) pentru a ajuta pacienţii să-şi gestioneze respiraţia în timpul eliberării fasciculului SBRT - în esenţă < fixând > poziţia tumorii şi permiţând fasciculului să fie orientat doar spre leziune, cu impact minim asupra ţesuturile normale înconjurătoare.
Acestea tehnică (SBRT), deşi este utilizată la scară tot mai largă în cazuri oncologice selecţionate, nu este pentru moment decontată de către Casa de Asigurări de Sănătate în România. Până când acest lucru va fi posibil, pacienţii eligibili pot beneficia de aceasta, în regim gratuit, în cadrul clinicii Medisprof Cancer Center. Astfel, în ultimul an, peste 270 de pacienţi au beneficiat gratuit de radioterapeterapia stereotactică, aproximativ 50 dintre aceştia beneficiind de radiochirurgie (o singură şedinţă de radioterapie cu doze mari), iar peste 100 de pacienţi cu tumori localizate la plămân, ficat, pancreas au fost trataţi prin radioterapie stereotactică cu management respirator (gestionarea respiraţiei), a completat Dr. Claudiu Hopîrtean în comunicat.