DRAGOŞ BUCURENCI, DIRECTOR EXTERNAL AFFAIRS, PHILIP MORRIS ROMÂNIA: "România este una dintre puţinele ţări europene în care rata fumatului este în creştere"

România este una din puţinele ţări europene în care există o creştere a prevalenţei fumatului, ţara noastră înregistrând o creştere de două puncte procentuale a numărului de fumători între 2020 şi 2017, a afirmat, ieri, Dragoş Bucurenci, director external affairs la Philip Morris România, în cadrul unei întâlniri cu presa în care s-a prezentat un studiu cu privire la impactul economic al PMI în ţara noastră. Conform studiului realizat de Strategic Thinking Group, impactul total al activităţii economice desfăşurate de Philip Morris International (PMI) în ţara noastră, impact direct, indirect şi indus, este estimat la 4,4 miliarde de lei.

Bucurenci a afirmat: "Numărul de fumători la nivel global este de 1 miliard, o cifră care a rămas aproape constantă de foarte mulţi ani, ceea ce ne arată că eforturile de a-i convinge pe fumători să se lase de fumat, precum şi eforturile de a-i convinge pe nefumători să nu se apuce de fumat, nu dau tocmai rezultatele scontate. Această situaţie este cu atât mai gravă într-o ţară ca România, care este una dintre puţinele ţări din UE în care vedem o creştere a prevalenţei fumatului, aşa cum este ea măsurată de Eurobarometru, avem o creştere de două puncte procentuale în 2020 faţă de 2017. Suntem una din cele patru ţări membre ale UE care au această situaţie. Noi credem că fumătorii merită o soluţie pragmatică şi soluţii care să-i îndepărteze de ţigări, iar astăzi astfel de soluţii există. Multă lume nu este încă la curent cu faptul că ceea ce este cu adevărat nociv în fumul de ţigară, cele aproape 100 de substanţe toxice şi potenţial toxice care sunt legate de fumat, nu sunt acolo din cauza tutunului per se şi nu au legătură cu nicotina. Aceste substanţe sunt formate în urma arderii tutunului. Pentru ca fumătorul să obţină nicotina, ce caută creierul, el dă foc la tutun. Arderea, combustia, un proces oxidativ şi puternic exogen, produce, pentru că modifică structura organică a substanţelor existente în plantele de tutun, aceste peste 100 de substanţe toxice şi potenţial toxice. Asta înseamnă că dacă putem să eliminăm arderea cum facem cu produsele cu tutun încălzit sau cu ţigaretele electronice reuşim să reducem foarte mult cantitatea acestor substanţe şi prin urmare şi nocivitatea acestui consum. Ele nu sunt în niciun fel soluţii sănătoase, cel mai sănătos este să nu fumezi, să nu consumi niciun produs cu tutun sau nicotină, dar sunt cu siguranţă produse mai puţin nocive, deci o alegere mai bună decât ţigara clasică. Philip Morris şi-a construit viitorul în jurul acestui concept, «viitorul fără fum» de care tot auziţi la asta se referă: suntem singura companie din industrie care şi-a pariat viitorul pe înlocuirea completă a ţigărilor la nivel global cu produse alternative mai puţin nocive, pentru fumătorii adulţi care altfel ar continua să fumeze. (...) Aproape 300.000 de fumători români adulţi au ales acum iQOS ca o alternativă mai bună la continuarea fumatului şi sperăm ca acest proces să continue, dar aşa cum spuneam, în România avem provocări deosebite, una este creşterea procentului fumătorilor în populaţie, un lucru care contrazice trendul din UE".

Fabrica din Otopeni a Philip Morris este una din cele 7 fabrici ale companiei la nivel mondial în care se produc consumabile/produse cu risc redus pentru dispozitivele de încălzit tutun. PMI a investit circa 500 milioane de dolari în transformarea fabricii, respectiv în trecerea de la manufactura de ţigarete la manufactura de consumabile iQOS.

În prezent, peste 90% din producţia fabricii PMI din Otopeni este exportată în peste 50 de ţări de pe cinci continente. Philip Morris International operează în România prin două entităţi, Philip Morris Trading SRL şi Philip Morris România SRL, iar cifra de afaceri a companiei este de 3,43 miliarde de lei (2020).

Conform studiului realizat de Strategic Thinking Group, în 2020, compania a fost al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa bunurilor de larg consum (FMCG) din România şi un contribuabil important la bugetul de stat. Vânzările de produse Philip Morris pe piaţa din România au generat accize în valoare de 1,9 miliarde de lei şi TVA în cuantum de 0,6 miliarde de lei. Sumele virate de companie la bugetul de stat, cu titlu de taxe şi impozite, reprezintă echivalentul a 1,7% din încasările fiscale totale ale guvernului în anul 2020. Accizele plătite de PMI în România reprezintă 13% din veniturile bugetare din accizele pe tutun în 2020.

"Dacă în 2016, la începutul investiţiilor în fabrică, aveam 858 de angajaţi, acum sunt 1.168, asta înseamnă o rată anuală compusă de creştere de 7%. Comparativ, în sectorul industrial rata anuală compusă de creştere este negativă, este -1%, la noi a fost +7%. Mai este important să spunem că prin efectele indirecte şi induse numărul de locuri de muncă este mult mai mare, creăm aproape 3.000 de locuri de muncă. Un alt lucru de menţionat este exportul: unul din puţinele sectoare în care România are excedent comercial este cel al produselor din tutun, iar aici vedem că sectorul «alte produse de tutun», unde intră şi tutunul încălzit, se situa la 5 milioane de euro. Anul trecut România a exportat pe această categorie, preponderent tutun încălzit, de 700 de milioane de euro. Aceste exporturi au depăşit exporturile de ţigarete ale României. Asta înseamnă productivitatea unei fabrici în care s-au făcut investiţii în inovaţie şi în tehnologie de înaltă clasă", a mai spus Dragoş Bucurenci, adăugând că salariile din PMI sunt de 1.7 ori mai mari faţă de salariul mediu brut pe economie.

Potrivit oficialului Philip Morris, consumabilele pentru dispozitivele de încălzit tutun ar trebui să beneficieze de un regim fiscal special care să încurajeze consumul lor în detrimentul ţigărilor clasice.

"Întregul mediu de afaceri spune pe aceeaşi voce «predictibilitate». Asta cerem noi încontinuu. Investiţiile se fac pe mai mulţi ani, iar când am început investiţia aceasta acum 6 ani am făcut un plan. Sigur că mereu te aştepţi ca lucrurile să se schimbe, dar nu te aştepţi ca ele să se schimbe dramatic. Ori în toţi aceşti ani, nu numai noi dar şi ceilalţi colegi din mediul de afaceri, de multe ori ne-am luptat cu perspectiva unei schimbări dramatice, într-un domeniu sau altul, fie că e vorba de reglementare, fie de natură fiscală. (...) Noi mai avem o idee foarte importantă: investiţiile acestea în inovaţie, în acest produs care este în mod fundamental bazat pe ştiinţă şi despre care noi suntem în măsură să spunem că reduce semnificativ expunerea la substanţe toxice şi potenţial toxice a fumătorilor, care altfel ar continua să fumeze, noi credem că este un produs care trebuie încurajat la nivel fiscal ca un produs mai puţin nociv. Ideea aceasta că accizele trebuie să taxeze externalităţile negative, cum spun economiştii, adică efectele negative ale consumului acelui produs sau serviciu, nu este o idee nouă. Dacă ne gândim la domeniul automobilelor, dacă dorim mâine să ne luăm un automobile electric o să primim o eco-taxă (mai mică). Deci legiuitorul a hotărât într-un fel să favorizeze fiscal trecerea către un automobile mai puţin poluant. Ştim cu toţii că automobilul electric nu este nepoluant, el consumă o energie electrică care ar putea fi poluantă prin sursa de producere, dar este mai puţin poluant ca în oraş decât cel cu combustie. Noi considerăm că acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în domeniul produselor din tutun. Produsele din tutun şi cu nicotină care sunt mai puţin nocive ar trebui taxate mai puţin decât ţigările tradiţionale, care fiind cele mai nocive ar trebui să-şi păstreze nivelul de taxare. (...) Sperăm ca această filozofie să se regăsească şi în pactul fiscal care înţelegem că urmează a fi adoptat cât de curând de coaliţia de guvernare", a spus Dragoş Bucurenci.

Acesta a adăugat că Philip Morris doreşte să producă, în viitor, la Otopeni, numai consumabile pentru dispozitivele ce încălzesc tutunul şi că România încă este departe ca percepţie faţă de produsele cu risc redus: "În Marea Britanie sunt de exemplu politici mult mai avansate, probabil cele mai avansate din Europa, unde autorităţile publice şi de sănătate publică au recunoscut impactul acestor produse în reducerea ratei fumatului. Noi suntem extrem de departe de asta".

Bucurenci a mai spus că gradul de retenţie al produsului şi numărul persoanelor care au renunţat la fumat a crescut odată cu creşterea nivelului de înţelegere al utilizatorilor. Potrivit acestuia, toată materia primă a fabricii de la Otopeni este adusă din alte ţări în condiţiile în care România nu este o ţară producătoare de tutun.

"Înţeleg de la cei care sunt în companie de 20 de ani că au fost încercări în anii 1990 şi până în anii 2000 s-a tot încercat de către industrie impulsionarea unui sector agricol al tutunului pentru că sigur că ne-ar ajuta pe toţi. La noi nu s-a reuşit din păcate, dar chiar s-a încercat şi este mare păcat pentru că, în trecut, România a fost o ţară cultivatoare de tutun", a afirmat directorul PMI.