Dragoş Cabat: "România a fost afectată atât de factori externi, cât mai ales de războiul politic intern"

Rezultatele se văd clar: comparaţia cu trimestrul al treilea din 2011 arată o scădere cu 0,8% în cifre ajustate sezonier. Aleg această cifră nu pentru că este cea mai defavorabilă - oricum şi celelalte sunt negative - ci pentru că reprezintă în opinia mea cel mai fidel evoluţia economiei româneşti ca tendinţă pe termen mediu.

Desigur, putem da vina pe Dumnezeu - vremea nefavorabilă a influenţat negativ producţia agricolă - dar mai realist este să recunoaştem că instabilitatea politică din trimestrul trei a "abătut' interesul tututor de la economie către alte lucruri. Practic, România nu a fost guvernată în timpul crizei politice interne, iar investitorii străini au blocat proiectele de investiţii în ţara noastră. Dacă adaugăm şi blocajul în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi tăierea investiţiilor bugetare - pentru a ne putea înscrie în deficitul bugetar convenit cu FMI - avem majoritatea motivelor, imputabile guvernului actual, pentru scăderea economică. Agenda politică hazardată - lupte interne, promisiuni şi majorări de pensii şi salarii - a destabilizat echilibrul fragil în teritoriu pozitiv, pe care îl luase economia României în prima parte a anului.

În termeni economici, incapacitatea de a lua banii europeni pentru proiecte fezabile ne costă imens. Polonia a evitat recesiunea pe seama banilor europeni, noi am pus în primejdie creşterea economică fără aceşti bani. Şi ce este mai grav: finanţatorii internaţionali şi-au pierdut răbdarea şi ne cer în regim de urgenţă ce am promis de 20 de ani fără să realizăm... Lucruri de altfel normale: diminuarea corupţiei şi evaziunii, restructurarea economică, scăderea arieratelor. Oricâtă bunăvoinţă şi determinare am avea acum - şi ţinând cont de perioada electorală, numai despre determinare şi acţiune nu poate fi vorba - nu vom reuşi să reparăm în câteva luni ceea ce am reuşit să stricăm, ce ironie, în două luni din vară. Va fi probabil nevoie de o perioadă de câţiva ani până la asanarea structurilor statului şi economiei, iar "troika' nu pare dispusă să ne mai finanţeze atâta timp, fără condiţii dure.

Ultimul trimestru al anului ne va readuce în teritoriu pozitiv de creştere, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece: vom avea creştere pe fondul cheltuielilor private şi al investiţiilor la nivel local ocazionate de campania electorală. Cel mai probabil, investiţiile se vor transforma rapid în arierate, căci la nivelul bugetelor locale (ca şi la bugetul de stat) nu sunt prevăzuţi banii respectivi, deci nici plăţi nu se vor face. În ceea ce priveşte exporturile, acestea vor continua să fie cam la acelaşi nivel cu trimestrul 4 din 2011, după cum şi economia partenerilor noştri din zona euro - sau UE în sens mai larg - va stagna în ultimul trimestru.