Piaţa liberă, concurenţială - condiţie esenţială pentru creşterea economică

Piaţa liberă, fără restricţii guvernamentale, şi în care guvernează regulile concurenţei loiale reprezintă condiţia esenţială pentru creşterea economică a ţării noastre în următorii ani, au afirmat participanţii la conferinţa "Concurenţa în sectoare cheie - 2024," organizată ieri de Consiliul Concurenţei, la Biblioteca Centrală Universitară Carol I din Bucureşti.

În deschiderea evenimentului, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat că Raportul privind concurenţa în sectoarele cheie pentru anul în curs - document întocmit de instituţia pe care o conduce - "este unul amestecat, cu lucruri bune şi mai puţin bune", dar care are trei concluzii pozitive, prima fiind stabilizarea inflaţiei la valori anuale între 4-5%, apropiate de cele pre-pandemice.

Bogdan Chiriţoiu a precizat: "Pozitiv este faptul că, deşi am trecut prin inflaţie, România a rămas ţara cu cele mai mici preţuri la alimente din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat, ceea ce este un lucru bun, atât la nivelul consumatorilor cât şi pentru noi, deoarece înseamnă că piaţa a rămas concurenţiale. Cu toate acestea, vedem şi unele zone din economie unde preţurile sunt mai mari, situaţii pe care le-am investigat şi vom face acest lucru în continuare, deoarece aceste creşteri sunt un semnal de alarmă că există distorsiuni într-un anumit sector şi este posibil ca aceste distorsiuni să fie cauzate de comportamente anticoncurenţiale. În ceea ce priveşte investigaţiile demarate, suntem la un nivel maxim, cu 60 de investigaţii în derulare, investigaţii în care folosim şi noile instrumente legislative care vin în completarea legii concurenţei".

Şeful Consiliului Concurenţei a mai arătat că 25% din sectoarele economice au înregistrat o scădere a presiunii concurenţiale, din cauza unor concentrări economice care au avut loc în ultimul an.

Bogdan Chiriţoiu a declarat: "Am fost relaxaţi privind unele concentrări economice, dar probabil că există sectoare unde o concentrare mai mare devine nocivă pentru consumatori şi pentru mediul concurenţiale. În acest moment avem două concentrări problematice. Prima se referă la achiziţionarea de către Mega Image a magazinelor Profi, concentrare pentru care am publicat măsurile gândite cu cei de la Mega Image pentru prezervarea concurenţei şi protejarea consumatorilor, dar ne interesează şi concurenţa în amonte, adică modul în care sunt trataţi furnizorii. A doua concentrare se referă la vânzarea Telekom, vânzare care ne aşteptăm să se finalizeze până la 31 decembrie 2024. În urma ei, în sectorul comunicaţiilor vor râmâne doar trei mari jucători şi este important e să păstrăm lucrurile bune, adică preţuri mici pentru serviciile de telecomunicaţii şi o calitate ridicată a reţelei şi a semnalului pentru utilizatori".

• Chiriţoiu: Prelungirea intervenţiei statului în piaţa din energie înseamnă risc sporit pentru reapariţia "băieţilor deştepţi"

Dommnul Chiriţoiu a mai arătat că una din concluziile raportului întocmit de Consiliul Concurenţei este şi constatarea că ne confruntăm la nivel naţional cu o încetinire a creşterii economice, frânare care este legată de ceea ce se întâmplă în economiile europene puternice, în special în economia germană.

El a afirmat: "Acest lucru arată că nu putem gândi România insular faţă de Uniunea Europeană. Dacă lucrurile nu merg bine în Europa, noi nu avem cum să fim o insulă de prosperitate, pentru că depindem de ce se întâmplă în jurul nostru în acest context. În momentul de faţă, Uniunea Europeană trece printr-o schimbare, dar şi printr-o etapă de reflecţie - vedeţi raportul Draghi despre competitivitatea europeană şi raportul Letta privind adâncirea crizei pieţei interne a UE. România trebuie să sprijine reformele prevăzute în cele două rapoarte".

Preşedintele Consiliului Concurenţei a mai spus că una dintre concluziile raportului întocmit pentru anul în curs se referă la scăderea în viitor a lichidităţii.

Bogdan Chiriţoiu a declarat: "Cred că e clar că vor fi mai puţini bani în viitor, că nu vom putea să ţinem deficite bugetare de 7% - cel mai mare din UE - deoarece regulile europene nu ne permit asta. E riscant să ai deficit bugetar mare în cazul intervenirii unei crize economice majore precum aceea care a fost în perioada 2008-2011. De aceea, considerăm că trebuie luate măsuri din timp pentru reducerea riscurilor. Când nu ai bani, trebuie să fii mai deştept. Anul viitor trebuie să creştem potenţialul nostru de dezvoltare economică. (...) Va trebui să regândim intervenţiile statului în economie, cum a fost în cazul RCA, în zona produselor alimentare şi în energie. Aceste măsuri intervenţioniste sunt necesare în criză şi în perioade de inflaţie puternică. Noi am trecut de această perioadă, revenim la perioada pre-războiul din Ucraina şi trebuie să vedem care din aceste măsuri mai au un sens, deoarece extinderea lor pe termen lung va face mai mult rău decât bine, prin generarea unor efecte perverse şi câştiguri nemeritate. De exemplu, la energie nu suntem la faza băieţilor deştepţi, dar există riscul să retrăim acele vremuri. De aceea, este nevoie de măsuri care să asigure sustenabilitatea pieţelor, dar şi protecţia consumatorilor cu adevărat vulnerabili".

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a atras atenţia că axa economică se mută din Atlantic în zona Pacific şi că în acest moment important Uniunea Europeană are probleme de lidership, nu doar de inovaţie. Domnia sa a afirmat că, dacă acum ţara noastră are o situaţie bună privind companiile şi forţa de muncă, vor urma câţiva ani grei pentru economia mondială şi pentru cea naţională, perioadă în care cea mai mare provocare va fi capitalizarea firmelor. Omer Tetik a precizat: "Atenţie mare la capitalizare, la lichiditate, pentru că firmele s-au obişnuit, cu garanţiile de stat, să nu mai plătească dobânzi la creditele luate, iar perioada următoare va fi una dură, dificilă pentru ele. Avem nevoie de firme mult mai bine capitalizate, atractive pentru investitori, cu continuitate în business şi investiţii în zone unde România are potenţial de creştere".

• Investiţiile străine directe, scădere drastică în anul curent

Una dintre problemele care ar trebui soluţionate de autorităţi este restructurarea cheltuielilor publice, a afirmat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care a mai spus că această restructurare este esenţială pentru atragerea investiţiilor şi pentru asigurarea unui echilibru bugetar sustenabil. Daraban a accentuat importanţa unei fiscalităţi scăzute şi stabilităţii pe termen lung pentru a susţine atragerea de investiţii şi dezvoltarea economiei româneşti: "Ce ar mai putea rămâne pentru atragerea de investiţii ? O fiscalitate redusă şi predictibilă pe termen lung. Mă îngrozesc pentru ce ne aşteaptă de la 1 ianuarie încolo, pentru că e o normalitate să vină şi decontul la un moment dat. Poate şi organismele financiare internaţionale au fost oarecum complice cu ce s-a întâmplat pe piaţa internă. N-au pus presiune pe noi, au zis să nu se bage, să nu afecteze procesul electoral, dar cred că va veni decontul".

Conform datelor prezentate de Daniel Anghel, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), investiţiile străine directe (ISD) au scăzut cu 21,3% în primele şapte luni din 2024 faţă de anul precedent, reflectând un interes mai redus al investitorilor faţă de 2022, când România a înregistrat un record de 10 miliarde de euro. Această scădere este atribuită incertitudinilor fiscale şi bugetare, care au redus încrederea investitorilor străini. El a afirmat că în anul 2025, doar 36% dintre companiile active în România intenţionează să-şi majoreze investiţiile, fiind cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Totuşi, 65% dintre investitori preconizează o creştere a veniturilor în anul viitor, iar 66% estimează o expansiune a pieţei interne. Aceste statistici sugerează că, deşi există o tendinţă de prudenţă, economia românească are potenţial de dezvoltare în sectoarele de consum şi exporturi.

Potrivit preşedintelui FIC, toate acestea ar urma să se întâmple în condiţiile în care anul viitor la bugetul de stat este nevoie de un plus de venituri, în valoare de 23 miliarde lei.