DRUMUL LEMNULUI Împădurim, dar şi prelucrăm

Informaţii dramatice despre starea pădurilor autohtone vin, cu ritmicitate, pe diverse canale de mai mulţi ani. Actori din industria prelucrării lemnului, dar şi specialiştii Romsilva, consideră că au greşit atunci când nu au fost mai insistenţi în a prezenta situaţia reală la nivel naţional. Este evident că atunci când vezi o imagine cu hectare întregi de arbori tăiaţi impactul emoţional este major. Silvicultorii susţin însă că problema este mai nuanţată şi uneori e nevoie de "traducere" şi că unele recoltări de lemn sunt absolut necesare pentru binele de ansamblu al pădurii, pentru reîntinerirea fondului forestier. Este dramatic atunci când se taie copacii şi în locul lor apar construcţii, dar când se recoltează lemnul şi se reîmpădureşte nu e altceva decât respectarea unui ciclu natural absolut firesc.

• Oul sau găina?

Ce a fost mai întâi, oul sau găina? O întrebare care se poate pune şi în lumea silviculturii, sămânţa sau copacul? La anumite specii răspunsul este clar, potrivit specialiştilor, molidul, plopul şi pinul nu se înmulţesc din sămânţa lor fără intervenţia umană. Direcţia Silvică Bacău a făcut o demonstraţie, în teren, legată de circuitul sămânţă - arbore, iar directorul general Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a prezentat, pe larg, activitatea companiei, care are 16.000 de angajaţi. Fondul forestier naţional este administrat de companie, la fel şi caii de rasă. Suprafaţa totală a fondului forestier din ţara noastră este 6,513 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 28% din suprafaţa României. Pădurile sunt distribuite astfel: 66% în zona montană, 24% la deal şi doar 10% la câmpie. Structura pădurilor de stat, administrate de Regia Naţională a Pădurilor (care asigură servicii silvice şi pentru deţinătorii de fond forestier privaţi), pe grupe funcţionale este următoarea: 36% păduri cu funcţii de protecţie şi producţie şi 64% păduri cu funcţii speciale de protecţie. În ciuda impresiei generale, ţara noastră exportă puţin buştean şi importă mai mult, aproximativ 4.000.000 de tone. Doar 1% din lemnul administrat de Romsilva se recoltează.

Inventarul naţional forestier publicat la sfârşitul anului 2018 demons-trează că ritmul de creştere al pădurilor îl depăşeşte pe cel al tăierilor. Pădurile de conifere au crescut cu 19,3 milioane de metri cubi pe an, iar dintre aceştia s-au recoltat 6,9 milioane de metri cubi pe an.

• Buşteni de import

Statisticile oferite de Banca Mondială relevă faptul că suprafaţa pădurilor autohtone se măreşte, a crescut cu 4.900 de kilometri pătraţi între 1990 şi 2015. Cum lemnul este un bun valoros, nimeni nu se iluzionează că vom ajunge în punctul în care doar plantăm fără să recoltăm. Ar fi nefiresc.

Alexandru Agache (Mill Manager - Holzindustrie Schweighofer Baco) în cadrul unei prezentări a fabricii de la Comăneşti, cea mai mare fabrică de panouri din lemn din lume, a punctat din start că 60% dintre buştenii din fabricile de cherestea de la care se aprovizionează sunt importaţi, doar 40% provin de pe plan local. Mult lemn vine din Africa, având unele calităţi mult mai bune decât al nostru. Panelul (plăci furniruite formate prin presare şi lipire din şipci de lemn) reprezintă mândria fabricii, având toate avantajele lemnului masiv, dar nu şi dezavantajele acestuia. Capacitatea de producţie este de 145.000 de metri cubi. Cu aceste plăci se face o economie a consumului de material lemnos, de altfel nimic nu se pierde din cheresteaua care intră pe poarta fabricii, care vinde direct panouri în 40 de ţări, de la SUA până la China.

Cum au existat numeroase discuţii legate de provenienţa lemnului, pentru a exista posibilitatea urmăririi traseului acestuia de la sursă până la poarta fabricii a fost creat Timflow, un sistem dezvoltat pe cele mai noi tehnologii cloud şi GPS. Acesta înregistrează cu precizie ruta parcursă de fiecare transport, precum şi documente şi imagini ale încărcăturii, oferind control total al legalităţii produselor.

• Valoare adăugată

Oamenii care lucrează cu lemnul vorbesc aprins despre valoarea adăugată. Epoca în care se exporta lemn brut a trecut, acum fiecare vrea să prezinte un produs finit cât mai valoros. Mobila produsă în Târgu Ocna, exclusiv din lemn de stejar, are mare căutare în Franţa, aşa cum ne-au informat inginerii de la Cosna, la mare preţ sunt şi ferestrele din lemn cu geam termopan de la Danprod, care ajung inclusiv în îndepărtatul nord al continentului. Dar nu doar elemente care înfrumuseţează o locuinţă se prelucrează din lemn, ci chiar case. Georgel Merluşcă (CEO şi fondator al SC Ergio Prod) a ţinut să spulbere mitul caselor din lemn mici şi ieftine. La fabrica din Comăneşti se produc case elaborate din lemn care ajung în întreaga lume, fabricate cu tehnologii moderne, rezistente la foc şi cutremure, izolate termic şi fonic.

De la sămânţă până la produsul finit este un drum lung, care se parcurge în zeci de ani, necesitând multă atenţie şi răbdare, fiind o investiţie pe termen foarte lung, de care beneficiază în primul rând generaţiile viitoare.