DUPĂ CE A INTRAT ÎN VIGOARE ACORDUL DE LIBER SCHIMB ÎNTRE UE ŞI COREEA, Relaţiile economice româno-coreene se revitalizează
Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 24 mai 2012
Relaţiile economice româno-coreene sunt în curs de relansare, începând din acest an, după ce, în luna iulie 2011, a intrat în vigoare acordul de liber schimb între UE şi Coreea de Sud, ne-a declarat Florin Mihalache, secretarul general al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Republica Coreea (CCIRC). Acordul aprobat de Parlamentul European este rezultatul a doi ani şi jumătate de negocieri.
Semnarea şi aplicarea unui acord de liber schimb cu Coreea oferă noi oportunităţi de export pentru bunurile europene. Potrivit informaţiilor CCIRC, acordul dintre UE şi Coreea de Sud are ca scop, printre altele, eliminarea a aproximativ 98% din taxele de import: "Se aştea-ptă ca acordul să creeze noi schimburi comerciale în bunuri şi servicii în valoare de 19,1 miliarde euro pe an şi ca exportatorii din UE să economisească 1,6 miliarde euro pe an, datorită acordului. Activităţile legate de comerţ, cum ar fi achiziţiile publice, drepturile de proprietate intelectuală, standardele de muncă şi problemele de mediu sunt, de asemenea, acoperite de acord".
Uniunea Europeană a avut, anul trecut, un deficit comercial de 3,65 miliarde euro din comerţul cu Coreea de Sud, comparativ cu un deficit de aproape 11,3 miliarde euro, în 2010. Majoritatea statelor membre au înregistrat deficite comerciale cu Coreea de Sud, în 2011, în cazul ţării noastre deficitul fiind de 224 de milioane de euro.
• România este singurul partener strategic al Coreei în Europa
Domnul Mihalache ne-a spus că autorităţile noastre sunt deschise colaborării cu partea coreeană, subliniind că, recent, a participat la unele discuţii preliminare care au avut loc la Ministerul Comunicaţiilor, pe tema dezvoltării relaţiilor dintre ţara noastră şi Coreea, în domeniul IT. Totodată, reprezentanţii din industria cărnii, precum şi cei din sectorul vitivinicol şi, în general, din agricultură, sunt interesaţi să-şi promoveze produsele pe piaţa coreeană, în vederea exportului.
Domnul Mihalache ne-a mai precizat că România este singurul partener strategic al Coreei în Europa, timp în care Coreea este singurul partener strategic al Româ-niei în Asia-Pacific: "Republica Coreea este una dintre cele patru priorităţi strategice, în ceea ce priveşte relaţiile politice şi economice ale României cu ţările din Asia-Pacific (alături de R.P. Chineză, Japonia şi India). Relaţia de parteneriat strategic cu Republica Coreea este unul dintre pilonii de acţiune ai politicii externe româneşti în regiunea Asia-Pacific, care întăreşte prezenţa ţării noastre în Asia, având un efect catalizator asupra relaţiilor bilaterale importante dintre România şi statele din regiune (China, Japonia, India)".
Reprezentantul CCIRC ne-a precizat că Republica Coreea este unul dintre cei mai importanţi investitori străini în ţara noastră, contribuind, astfel, la consolidarea profilului regional pe scena internaţională. Domnia sa a scos în evidenţă interesul Coreei de Sud faţă de Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).
• 500 milioane dolari - investiţiile coreene pe piaţa noastră
Florin Mihalache ne-a spus, citând statisticile coreene, că inves-tiţiile Republicii Coreea în ţara noastră se ridică la aproximativ 500 de milioane de dolari, printre cele mai importante regăsindu-se "Daewoo Shipbuilding" la Şantierele navale Mangalia, "Samsung" la "Oţeluri Speciale" Târgovişte, "Shinheung Electronics" la Oradea, STX la şantierele navale de la Tulcea şi Brăila, "Doosan IMGB" etc.
"Republica Coreea a investit substanţial în ţara noastră, la începutul procesului de tranziţie din România anilor 1990, într-un moment esenţial pentru procesul de creare a economiei de piaţă", potrivit reprezentantului CCIRC.
Energia, industria IT&C, componentele electronice şi semiconductorii, construcţiile, ingineria civilă, industria constructoare de maşini, industria automobilelor, construcţiile navale, industria de apărare, agricultura, turismul, ştiinţa şi tehnologia sunt cele mai importante domenii de cooperare între cele două ţări.
În continuare, ţara noastră urmăreşte consolidarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale în toate domeniile, după cum ne-a spus secretarul general al CCIRC: "Este în interesul ambelor state ca nivelul atins în relaţiile politice bilaterale să fie dublat de concretizarea acţiunilor în plan investiţional, prin valorificarea complementarităţii statutului României de piaţă emergentă (...) şi prin căutarea de noi pieţe de desfacere, de către Coreea".
În acest sens, ţara noastră urmăreşte materializarea prevederilor Declaraţiei Comune privind stabilirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Coreea, implementarea Planului Comun de Acţiune, echilibrarea balanţei comerciale, sporirea investiţiilor sud-coreene în România, promovarea cooperării în anumite domenii (energie, IT&C, componentele electronice şi semiconductorii, construcţii, inginerie civilă, industria constructoare de maşini, industria automobilelor, construcţiile navale, industria de apărare, agricultură şi turism), precum şi aprofundarea cooperării şi schimburilor în cultură şi educaţie.
• Isar a discutat, în Coreea, despre posibilitatea de listare a unor companii coreene la BVB
Lucian Isar, ministrul delegat pentru Mediul de Afeceri a fost prezent, zilele trecute, în Republica Coreea şi a co-prezidat lucrările celei de-a şasea reuniuni a Comitetului de cooperare industrială România - Republica Coreea, împreună cu Jaedo Moon, ministrul adjunct pentru afaceri internaţionale în cadrul Ministerului Economiei şi Cunoaşterii din Coreea de Sud.
Oficialul român a prezentat priorităţile noului guvern, a punctelor de interes pentru investitorii sud- coreeni, a proiectelor majore de cooperare în domeniul dezvoltării regionale, subliniind faptul că ţara noastră are un potenţial de creştere economică de 5%, sustenabil în perioada următorilor cinci ani, a informat, ieri, ministerul nostru de resort, într-un comunicat: "Revitalizarea relaţiilor bilaterale, economice şi comerciale româno-sud coreene va duce la utilizarea potenţialului colaborării între cele două ţări la adevarata lui valoare, Româ-snia dispunând de o poziţie geostrategică avantajoasă pentru accederea companiilor sud-coreene pe piaţa europeană".
Comitetul de cooperare industrială s-a finalizat prin semnarea a două documente: Protocolul celei de a şasea reuniuni a Comitetului de cooperare industrială dintre România şi Republica Coreea şi Memorandumul de Înţelegere privind întărirea cooperării între cele două ministere din cele două ţări în domeniul exploatării resurselor naturale.
Ministrul român delegat pentru Mediul de Afaceri a avut întâlniri cu conducerile unor mari companii sud coreene, care au demarat sau intenţionează să iniţieze proiecte de investiţii sau cooperare în ţara noastră: "Korea National Oil Corporation" (KNOC), "Korea South East Power Corporation" (KOSEP), "Korea Hydro Nuclear Power Corporation" (KHNP).
Demnitarul român a avut discuţii şi cu vicepreşedintele executiv al "Korea Gas Corporation" (KOGAS), prilej cu care au fost prezentate atât posibilităţile de cooperare din acest sector, cât şi cele oferite de viitoarea listare la Bursa de Valori Bucureşti a unor companii care activează în acest domeniu, precum şi cu conducerea "Korea Investment Corporation". În aceas-tă ocazie, au fost prezentate oportunităţile bursiere din România şi modalităţile prin care instituţia coreeană ar putea să se implice în crea-rea unor instrumente eficiente de susţinere a procesului de internaţionalizare a firmelor româneşti, prin crearea unor mecanisme de sus-ţinere, de genul unor fonduri de investiţii sau de risc.
• Întâlniri de vârf între reprezentanţii celor două state
Între România şi Republica Coreea au avut loc, în perioada 2005-2008, trei contacte la cel mai înalt nivel. În septembrie 2006, ca răspuns la vizita de stat întreprinsă de preşedintele României la Seul (în octombrie 2005), a avut loc vizita de stat în ţara noastră a preşedintelui Republicii Coreea, prima la acest nivel de la stabilirea relaţiilor diplomatice (30 martie 1990), ocazie cu care a fost semnată Declaraţia comună de prietenie, parteneriat şi cooperare.
Vizita din septembrie 2008 a preşedintelui României, cea dintâi a unui şef de stat membru UE în Republica Coreea, după instalarea în funcţie a actualei administraţii de la Seul (februarie 2008), a marcat lansarea primului parteneriat strategic al României cu un stat asiatic, prin semnarea Declaraţiei comune privind stabilirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Coreea.
În acest context, Camera de Comerţ şi Industrie România-Republica Coreea s-a înfiinţat ca o organizaţie economică non-profit, reprezentând interesele membrilor săi, comercianţi şi investitori din România şi Coreea.
Vizita oficială în Republica Coreea a ministrului român al afacerilor externe, în iulie 2010, a prilejuit semnarea Planului Comun de Acţiune pentru punerea în aplicare a Declaraţiei Comune privind Stabilirea Parteneriatului Strategic între România şi Republica Coreea. Documentul stabileşte cadrul de cooperare sectorială pe termen mediu şi lung între cele două ţări, în domeniile politic şi de securitate, al schimburilor economice şi al diversificării portofoliului investiţional sud-coreean în România. Implementarea prevederilor Planului Comun de Acţiune revine ministerelor şi instituţiilor publice din cele două ţări.
Ca destinaţie pentru investiţiile străine, Coreea are o serie de avantaje, ocupând o poziţie strategică avantajoasă în Asia de Est. Regiunea produce o cincime din toate bunurile, la nivel global, şi arată rate excepţionale de creştere economică. Pe termen lung, se anticipează că Asia de Est va deveni cea mai mare bază de producţie şi piaţă, precum şi motorul de creştere majoră a economiei globale.
Mai mult de 61 de oraşe cu o populaţie de peste un milion de oameni se află la o distanţă de trei ore de Seul cu avionul, făcând din capitala coreeană poarta cel mai bine situată pentru destinaţii de investiţii promiţătoare în Asia de Est.
Asiaticii au devenit fani înfocaţi ai filmelor coreene şi a muzicii pop, iar industria coreeană de jocuri online a crescut, fiind a doua ca mărime din lume. Coreea oferă, de asemenea, avantajele unei forţe de muncă foarte educată şi calificată şi un mediu de afaceri cu reputaţie. Această ţară produce mai mult de 100.000 de absolvenţi de facultate în ştiinţele naturii şi inginerie, în fiecare an.
•
Compania coreeană "Hyosung Corporation" intenţionează să investească aproximativ 150 milioane de dolari în ţara noastră, prin construirea unei fabrici de componente anvelope şi airbaguri auto, potrivit unui comunicat al MECMA. Acesta subliniază că investiţia ar putea fi demarată în perioada imediat următoare, după ce, zilele trecute, au avut loc discuţii între ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar şi reprezentanţii firmei coreene.
"Hyosung" este o corporaţie industrială listată la Seoul, având o capitalizare de piaţă de circa 1,2 miliarde euro. Compania activează în sectoarele textilelor, materialelor industriale, industriei chimice, industriei grele, construcţiilor, tradingului de produse chimice şi din oţel, importului de automobile şi serviciilor financiare.
Totodată, corporaţia a produs motocicletele "Hyosung", până în anul 2007, când a vândut această parte din afacere grupului coreean "S&T Motors".
•
De la 1 iulie 2011, ACL (Acordul de Comerţ Liber) se aplică provizoriu, ceea ce înseamnă că sunt în vigoare numai aspectele de competenţă exclusivă a UE. Aplicarea integrală a ACL se va efectua numai după ratificarea de către părţi, respectiv UE şi Statele Sale Membre, pe de o parte şi Coreea, pe de altă parte.
Implicaţiile ACL:
- o reducere a 98 % din taxele vamale cu aproximativ 50%;
- de această reducere de taxe vamale la importul in Coreea vor beneficia exportatorii din UE;
- creşterea accesului pe piaţa coreeană de servicii în domenii ca telecomunicaţii, emisii prin satelit, maritim, financiar etc.
- eliminarea barierelor netarifare (recunoaşteri şi testări) pentru produsele electronice, farmaceutice şi aparatură medicală;
- acces îmbunătăţit pe piaţă pentru exportatorii europeni de autovehicule prin eliminarea de taxe vamale la intrarea produselor în Coreea, dar şi prin înlăturarea barierelor netarifare;
- acces mai bun al investitorilor europeni la sistemul de achiziţii publice coreean;
- protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.