DUPĂ CE IOHANNIS A ÎNTORS LEGEA ÎN PARLAMENT Guvernatorul BNR Mugur Isărescu - fără imunitate în Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) nu va beneficia de imunitate penală şi civilă în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, potrivit noii forme a Legii ce reglementează înfiinţarea acestei entităţi, promulgată, ieri, de preşedintele Klaus Iohannis.

Parlamentarii au modificat textul iniţial al legii, adaptându-l la cerinţele din scrisoarea emisă în aprilie anul trecut de preşedintele ţării, prin care a refuzat să promulge actul legislativ şi l-a întors în Parlament.

Senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir ne-a spus că, din lege, au fost eliminate cele mai importante aspecte sesizate de preşedinte. Una dintre cele care contează cel mai mult este cea legată de imunitatea care se acorda membrilor noului comitet, opinează domnul Zamfir, care ne-a precizat: "Respectiva prevedere a fost eliminată, iar acest aspect reprezintă un bun prilej să atacăm din nou problema articolului 25 din Statutul BNR, întrucât clauza din legea supravegherii macroprudenţiale era luată copy-paste din Statutul BNR. Preşedintele a trimis la examinare acest articol din Legea Macroprudenţialităţii pentru că a considerat că nu trebuie să existe o categorie de persoane care să aibă o imunitate ce excede constituţia".

În aprilie anul trecut, preşedintele Iohannis a evidenţiat, printre altele, că această lege instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici.

Cererea de reexaminare transmisă de Klaus Iohannis Parlamentului arăta: "Art. 11 alin. (2) din legea transmisă la promulgare exonerează de răspundere civilă şi penală persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucrează sau au lucrat în cadrul secretariatului Comitetului pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă. Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, imunitate ce excede cadrului constituţional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne".

Mai exact, art. 11 (2) din textul iniţial al legii sublinia: "Persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general şi, respectiv, al unei comisii tehnice, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează în cadrul secretariatului Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă". Acest articol a fost eliminat din legea promulgată ieri de preşedintele Iohannis.

Legea nr. 312 din 2004 privind Statutul BNR menţionează, la art. 25 (3): "Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială".

Daniel Zamfir a depus, anul trecut, o iniţiativă legislativă în care sollicita eliminarea acestui articol din legea ce reglementează Statutul BNR. În expunerea de motive, parlamentarul sublinia: "Conform alineatelor (3) şi (4) ale art. 25 se statuează un regim privilegiat pentru aceste categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional. Practic, prin menţinerea acestor prevederi în Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României, putem vorbi despre o lipsă de asumare a responsabilităţii factorilor decizionali din cadrul BNR, în condiţiile în care aceştia nu răspund în faţa legii pentru decizii de importanţă majoră asupra societăţii şi economiei româneşti. În contextul în care a fost deja semnalat acest lucru prin Cererea de reexaminare transmisă Parlamentului României asupra Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional care conţine o prevedere similară cu cea de faţă, consider că adoptarea prezentei propuneri legislative corectează un derapaj legislativ care poate conduce la o încălcare a principiului constituţional al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii".

În prezent, iniţiativa senatorului PNL este clasată.

• Guvernul nu mai este obligat să urmeze recomandările Comitetului pentru Supravegherea Macroprudenţială

Un alt aspect sesizat de preşedintele Iohannis şi eliminat din lege priveşte recomandările făcute de Comitet. Iniţial, legea presupunea că acestea sunt obligatorii pentru Guvern. Acum, recomandările emise de noua entitate vor fi consultative, adică pot fi urmate sau nu, după cum ne-a explicat senatorul Zamfir.

În cererea de reexaminare, şeful statului aprecia că unele dintre dispoziţiile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate. Unul dintre aspectele aspru criticate din lege a fost caracterul recomandărilor care urmează să fie făcute de această structură.

Destinatarii recomandărilor Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială sunt fie BNR şi ASF, în calitate de autorităţi de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. Textul iniţial al legii presupunea: "Destinatarii (...) trebuie să adopte măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau, după caz, să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri".

Noua formă a legii impune: "Destinatarii recomandărilor sau avertizărilor Comitetului (...) pot să adopte măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau, după caz, pot să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Destinatarii informează Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau, în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri, informarea va cuprinde motivele neadoptării acestora".

Cererea de reexaminare formulată de Klaus Iohannis sesiza: "Pentru implementarea la nivel naţional a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială emite recomandări adresate Guvernului, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative, precum şi recomandări şi avertizări adresate Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (...). Precizăm că atât în sistemul normativ român, cât şi în cel european, recomandarea este un act care nu generează obligativitatea conformării faţă de aceasta. În acest sens, subliniem faptul că recomandările Uniunii Europene sunt acte fără caracter obligatoriu şi, prin urmare, acestea nu urmează regimul juridic prevăzut de art. 148 alin. (2) din Constituţie; pe cale de consecinţă, implementarea acestora în dreptul intern trebuie să ţină seama de reglementările interne, fără a li se acorda prioritate faţă de dreptul naţional.

Prin excepţie de la această concepţie, art. 4 alin. (2) din lege prevede însă obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a întreprinde acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi. Totodată, potrivit aceluiaşi text, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptate astfel de măsuri. Or, în condiţiile în care noţiunea de «justificare corespunzătoare» nu este definită prin lege, din modul în care este redactată norma nu se înţelege clar pe baza căror criterii stabileşte Comitetul dacă explicaţiile înaintate de destinatari sunt sau nu justificate.

Introducerea sintagmei «trebuie [...], inclusiv emiterea de reglementări» (...) - care induce ideea obligativităţii promovării de către Guvern a unor acte normative - poate duce şi la concluzia că aceste dispoziţii aduc atingere atribuţiei de exercitare liberă a iniţiativei legislative de către Guvern, astfel cum este aceasta consacrată de art. 74 şi 108 din Constituţie. (...) Semnalăm că în sistemul constituţional român Guvernul răspunde politic în solidar numai în faţa Parlamentului, nefiind obligat să răspundă în faţa niciunei alte autorităţi sau entităţi publice sau private. Din aceste motive, apreciem că norma nu este suficient de clar formulată, fiind lipsită de previzibilitate. În consecinţă, considerăm că se impune o reanalizare a întregului art. 4, astfel încât să fie asigurată atât efectivitatea deciziilor Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, în condiţiile normelor europene aplicabile, cât şi respectarea rolului Guvernului, consacrat la nivel constituţional în art. 102 din Constituţie, de realizare a politicii interne şi externe a ţării şi de conducere generală a administraţiei publice".

Pe lângă aspectele sesizate mai sus, au mai fost făcute şi alte modificări ale textului legislativ, astfel încât să fie adaptat cererii de reexaminare transmisă Parlamentului de către şeful statului.

Legea prevede, printre altele, că noul Comitet adoptă şi urmăreşte implementarea strategiei privind politica macroprudenţială, fără a aduce atingere independenţei Băncii Naţionale a României. Preşedintele Comitetului prezintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual.

• Piperea, în 2016: "Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este un «supra-guvern»"

Considerând că acest Comitet Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este un "supra-guvern", înainte ca preşedintele Iohannis să retrimită legea în Parlament, Gheorghe Piperea a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu anticonstituţionalitatea legii supravegherii macroprudenţiale.

Domnia sa opina, la acea vreme, că entitatea care urmează să fie înfiinţată ar urma să preia atribuţiile Guvernului: "Apreciem că modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a acestui organism încalcă în mod flagrant principiile, libertăţile şi drepturile fundamentale consacrate de Constituţia României, anihilând atribuţiile şi competenţele unora dintre autorităţile publice naţionale".

Membrii acestui comitet, precum şi tehnicienii şi secretarii care lucrează pentru el, "sunt imuni la orice răspundere penală sau civilă pentru ceea ce fac (cu excepţia cazurilor de rea-credinţă)", avertiza Gheorghe Piperea în petiţia sa, întrebându-se "cine va verifica buna sau reaua credinţă în caz de recomandări/avertizări secrete?".

Avocatul aprecia: "E o imunitate care nici măcar nu poate fi ridicată, aşa cum se întâmplă în cazul parlamentarilor şi chiar al Preşedintelui Republicii. (...) Este o imunitate de răspundere penală şi civilă similară cu cea acordată deja şefimii BNR prin Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR. O imunitate care este cu mult, enorm de mult mai tare decât imunitatea parlamentarilor şi chiar a preşedintelului de ţară: (i) ea se extinde şi la răspunderea civilă pentru cauzarea de prejudicii, nefiind limitată la răspunderea penală; (ii) ea nu poate fi ridicată; în cel mai restrictiv caz, dacă vor fi acţionat cu rea-credinţă, macroprudenţii vor putea fi sancţionaţi civil sau penal; doar că, în sistemul nostru de drept, buna credinţă se prezumă. Iar BNR, ca şi Comitetul macroprudenţei, nici măcar nu sunt prevăzute în Constituţie!"

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a declarat, la acea vreme, că este de acord cu opinia domnului Piperea, subliniind că un astfel de consiliu de stabilitate financiară deja exista la nivelul BNR: "În mod categoric, Comitetul este neconstituţional. De ce mai avem nevoie de parlament, de guvern şi de miniştri, dacă avem acest consiliu? Nu poţi da legile ţării pe mâna unor persoane care nu sunt alese de popor".

Fostul ministru al Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a explicat, în 2015, că acest comitet prinde viaţă în urma unei recomandări a Comitetului European privind sistemul financiar, apreciind: "România a făcut o astfel de propunere pornind de la faptul că BNR are un rol semnificativ în piaţa financiară".

Anul trecut, în UE, 13 state europene aveau un comitet similar cu cel care va fi înfiinţat în ţara noastră, alte 13 state au acordat această responsabilitate a supravegherii macroprudenţialităţii băncilor centrale, iar două ţări au creat autorităţi de supraveghere a pieţelor financiare, conform unui raport al ESRB (Comitetul European pentru Risc Sistemic).