DUPĂ CE MINISTRUL ECONOMIEI A TĂIAT FINANŢAREA PROMOVĂRII PE PIEŢELE INTERNAŢIONALE Exportatorii se răscoală

Internaţionalizarea producătorilor români, mai bine zis promovarea lor pe pieţele externe prin intermediul misiunilor economice şi târgurilor de profil organizate pe mapamond nu mai este susţinută de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Decizia a fost luată unilateral de către ministrul Claudiu Năsui, în pofida dispoziţiilor legii 30/1999 care spune că guvernul trebuie să sprijine producătorii români în activitatea de export cu 0,1% din valoarea exporturilor efectuate cu un an înainte.

În realitate, până acum, niciun guvern nu a asigurat în totalitate plafonul prevăzut de lege pentru internaţionalizarea producătorilor din ţara noastră, sumele acordate situându-se între 15% şi maximum 30% din plafonul de 0,1% prevăzut de legislaţia în vigoare, conform datelor oferite de Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Decizia noului ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului de a stopa momentan subvenţionarea participării producătorilor români la târgurile internaţionale de profil a fost atacată atât de membrii Consiliului de Export al României, cât şi de membrii ANEIR, care au trimis, la începutul săptămânii, scrisori de protest către preşedintele Klaus Iohannis, către premierul Florin Cîţu, către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi către preşedinţii comisiilor de industrii şi servicii din cadrul Legislativului.

Ei solicită deblocarea de către ministrul Claudiu Năsui a programului de subvenţionare a producătorilor români care participă la târguri şi expoziţii internaţionale, precum şi la misiunile economice. Producătorii din industria naţională cer o analiză la nivelul coaliţiei guvernamentale a activităţii desfăşurată de ministrul Economiei şi luarea de măsuri în privinţa acestuia. Pentru a fi siguri că activitatea de export nu va avea de suferit, membrii ANEIR cer Parlamentului ca atunci când bugetul de stat va ajunge în Legislativ să introducă în el cele 65 de milioane lei necesare subvenţionării programului de export.

"Din cauza deciziei ministrului Claudiu Năsui, avem până în acest moment trei târguri ratate, la care nu vor putea participa reprezentanţii firmelor româneşti care produc pentru export. Este vorba despre Good Food Dubai, despre târgul de maşini de la Paris şi despre târgul de încălţăminte de la Milano. Pentru Dubai, ministrul Năsui nu a semnat finanţarea deşi fostul ministru Virgil Popescu şi fostul guvern o aprobaseră din credite de angajament. Domnul Năsui s-a comportat cu noi ca un procuror, care te bănuieşte, te arestează, te trimite în instanţă şi pe urmă va mai vedea ce va mai fi. În momentul de faţă, ministrul Economiei ne-a arestat - deoarece nu ne dă drumul să participăm la târgurile internaţionale - şi ne va elibera, când va termina el cercetarea cu privire la cele 1000 de întreprinderi mici şi mijlocii româneşti care au participat de-a lungul anilor la acest tip de evenimente", a afirmat, ieri, Mihai Ionescu, copreşedinte al Consiliului de Export al României şi preşedintele ANEIR, în cadrul unei conferinţe de presă.

La evenimentul de ieri şi-au mai exprimat nemulţumirea în legătură cu blocarea programului de export Valeriu Velciu - preşedintele Asociaţiei Profesionale Patronatul Român din Industria Electrotehnică (APREL), Alexandru Borcea - preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES), Gabriela Rusu - vicepreşedintele Federaţiei Patronale din Industria Construcţiilor de Maşini (FEPA-CM), Aurica Sereny - preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), Mihai Păsculescu - preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (FEPAIUS) şi Adriana Goleanu - preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Cosmeticelor (OPIC).

Ministrul Economiei Claudiu Năsui nu a răspuns apelurilor noastre telefonice pentru a ne oferi opinia sa pe subiect.

• MIHAI IONESCU, PREŞEDINTELE ANEIR: "Să blochezi exportul înseamnă să pui în pericol securitatea economiei"

În sectorul producţiei pentru export lucrează aproape un milion de persoane, a afirmat Mihai Ionescu, copreşedintele Consiliului de Export şi preşedintele ANEIR. El a precizat că "a bloca exportul înseamnă a pune în pericol securitatea economiei", iar ceea ce face actualul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, poate fi catalogat în acest mod.

Preşedintele ANEIR a menţionat că programul de export nu este o invenţie românească.

"Când l-am pus în practică, în anul 2002, ne-am inspirat din practica europeană şi mondială. Fiecare stat ajută firmele care exportă. Noi ne adresăm anual pentru peste o mie de întreprinderi mici şi mijlocii, firme româneşti. Singurele condiţii de participare la acest program sunt lipsa datoriilor către bugetul de stat şi lipsa datoriilor către bugetul local. (...) Tarifele de participare la evenimentele internaţionale nu le stabilim noi, ci ţara în care se desfăşoară acestea. Noi le-am putea însă negocia, dacă plătim înainte, din timp şi nu în ultima clipă, aşa cum s-a practicat, din păcate în ultimii ani, din cauza factorilor de decizie de la nivel guvernamental", a spus Mihai Ionescu.

Domnia sa a arătat că programul de export a fost verificat anual de inspectorii Curţii de Conturi ai României, care nu au constatat nicio neregulă privind cheltuirea sumelor alocate de la bugetul de stat, ci doar mici probleme tehnice, de lucru, care nu ţin de esenţa programului. Preşedintele ANEIR susţine că ar trebui crescută eficienţa acestui program, ar trebui mărită aria de cuprindere şi sumele alocate, deoarece pentru internaţionalizarea la export a firmelor româneşti s-au alocat în ultimii ani doar a zecea parte din cât ar trebui să primească aceasta conform dispoziţiilor legii 30/1999.

Din păcate, noul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a decis să stopeze şi această alocare.

"Ieri (n.red. - marţi) am aflat adevărul pentru care programul de promovare la export a companiilor româneşti a fost oprit. Am aflat că domnul Năsui ne acuză că suntem un fel de gaşcă care sifonează banii statului în excursii personale peste hotare. Ne străduim de o lună să avem un dialog cu actualul ministru, să înţelegem de ce nu putem participa la evenimentele internaţionale, dar ne-am lovit de un refuz pe toate canalele. L-am invitat să participe la şedinţa de luni a Consiliului de Export al României, dar ministrul Năsui a refuzat să participe. Noi detestăm această lipsă de dialog şi acuzăm coaliţia de guvernare că a propus pentru funcţia de ministru al Economiei un om a cărui carieră profesională nu se distinge cu nimic. Nu a lucrat nicio zi în economie. Să conduci Ministerul Economiei fără să ai o zi de experienţă este o gravă eroare a actualei coaliţii de guvernare", a afirmat Mihai Ionescu.

Copreşedintele Consiliului de Export îl acuză pe ministrul Năsui că s-a pripit când a luat decizia blocării programului de promovare la export a companiilor din ţara noastră.

"Nu ai voie să opreşti trenul doar pentru că ai găsit, într-un singur vagon, un călător fără bilet. Acum ar fi trebuit să ne pregătim pentru participarea la târgul din Dubai. Nu putem să le spunem celor din Dubai să oprească sau să amâne târgul până se hotărăşte ministrul nostru sau guvernul ca să aprobe participarea la acest eveniment internaţional de promovare a produselor naţionale", a spus Mihai Ionescu.

• VALERIU VELCIU, PREŞEDINTELE APREL: "Claudiu Năsui trebuie să plece acasă"

Preşedintele Asociaţiei Profesionale Patronatul Român din Industria Electrotehnică (APREL), Valeriu Velciu, s-a declarat total nemuţumit de decizia ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului de a bloca programul de promovare la export a companiilor din ţara noastră.

"Este o sfidare ce a spus domnul ministru, o inconştienţă totală. Nu o să permit niciodată unuia, care a apărut din neant, să ne critice în acest mod. Noi nu ne-am legat de cazul Motorola în care este implicată familia domniei sale. Din punctul nostru de vedere, Claudiu Năsui trebuie să plece acasă şi să vină un ministru care respectă munca", a afirmat Valeriu Velciu.

Preşedintele APREL a spus că programul de promovare la export a producătorilor români reprezintă o umbră a modului în care statele din vestul Europei şi SUA sprijină companiile din ţările respective.

"Statul ne ajută parţial. Ne plăteşte spaţiul care poate ajunge la o taxă minimă de 600 euro pe metrul pătrat, ne plăteşte construcţia standului şi transportul mostrelor. Restul cheltuielilor le facem noi. Dar partenerii vor să vadă mostrele, nu postere sau prezentări power-point, pentru că ei caută calitatea care se regăseşte în detalii. O neparticipare la evenimentele internaţionale înseamnă pierderi de zeci de mii de euro, la care se adaugă cele din potenţialele contracte pe care le-am fi putut încheia cu partenerii de peste hotare prezenţi la târgurile sau expoziţiile respective", a declarat Valeriu Velciu.

Domnia sa a menţionat că atitudinea de sfidare din partea statului s-a simţit şi la controalele efectuate de Curtea de Conturi în legătură cu programul respectiv, controale axate pe eficienţa participării la evenimentele internaţionale şi mai puţin pe creşterea exportului după aceste participări.

"Fără exportul făcut de producătorii români niciun program de guvernare nu are nicio şansă. Veniturile aduse de exportatori sunt singurii bani pe profit care rămân în ţară. O astfel de atitudine ca aceea a actualului ministru al Economiei am mai întâlnit-o doar în 2016, pe acelaşi tip de guvernare, când am pierdut zeci de mii de euro", a precizat Valeriu Velciu.

• ŞTEFAN RADU OPREA, FOST MINISTRU AL MEDIULUI DE AFACERI: "Claudiu Năsui nu are timp pentru exportatori"

Dezechilibrul balanţei comerciale este uriaş: importăm cu mult mai mult decât exportăm; în 2020 acesta a crescut cu peste 1 miliard de euro.

a scris, pe pagina sa de Facebook, Ştefan Radu Oprea, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Acesta a precizat: "Cum poate fi redus deficitul comercial? Susţinând exportatorii şi consumând produse româneşti pentru a importa mai puţin. Din păcate, exportatorii români, IMM-urile din domenii variate de la produse alimentare la mobilă şi IT, nu mai beneficiază de niciun program de sprijin. Programul de promovare a exporturilor şi programul de internationalizare (singurul program complet digitalizat din România) nu mai au finanţare. Ministrul economiei, Claudiu Năsui, nu are timp pentru exportatori. Între timp, oportunităţile trec pe lângă noi. Şi dacă guvernanţii se vor trezi, va fi prea târziu. Exportatorii români vor fi în insolvenţă sau faliment. Păcat, mare păcat că cei care conduc economia sunt rupţi de ea. Domnilor guvernanţi de dreapta, interveniţi acum pentru deblocarea programelor de sustinere a exportatorilor, mâine va fi prea târziu!"

• CLAUDIU NĂSUI, MINISTRUL ECONOMIEI: "Nu voi accepta niciodată risipirea banului public"

Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, a declarat, ieri, că firmele care organizează participarea companiilor româneşti la târgurile internaţionale de turism au cele mai mari contracte cu Ministerul.

El a exemplificat cu contractele încheiate cu firma Xtra Expo SRL pentru participarea producătorilor români la târgurile din Koln şi Paris, companie care a ridicat de la MEAT pentru cele două evenimente 5,34 milioane lei. Ministrul Economiei a precizat că, pe banii respectivi, la Koln au participat 23 de firme româneşti, iar la Paris 34 de firme.

Anul trecut, la ediţia de toamnă a Fashion Week Paris, aceeaşi companie organizatoare a primit de la minister 1,97 milioane lei pentru participarea a 20 de firme româneşti, a susţinut Claudiu Năsui, care afirmă că organizatorul câştigă din comisionul încasat şi că are interesul ca valoarea contractului să fie cât mai mare.

Din cele trei contracte încheiat anul trecut, conform datelor prezentate de ministrul Claudiu Năsui, compania Xtra Expo SRL a câştigat din comisioane, în total 803.250 lei.

"Curtea de Conturi a semnalat în rapoartele sale nereguli referitoare la aceste târguri. De la modul de selecţie a companiilor, la rezultatele efective pentru economia României. Voi reveni cu mai multe detalii după ce am o discuţie şi cu ei, inclusiv referitor la asta. Deocamdată, am văzut doar ce au scris în rapoartele din anii anteriori. România va merge bine în momentul în care respectăm banul public. Sunt banii pe care milioane de români îi muncesc cu greu şi pe care statul li-i ia prin taxe şi impozite care nu sunt mici deloc. (...) E uşor să fii generos cu banii altora. Politicienii dau, de multe ori, bani la diverse grupuri de interese pentru că nu dau din banii lor. Nu voi accepta niciodată risipirea banului public, oricare ar fi atacurile la persoana mea care vor veni din cauza asta. Ministerul Economiei trebuie să fie un sprijin pentru întreaga economie, nu doar pentru cei care ştiu să navigheze pe culoarele întortocheate ale statului. Iar asta mai ales într-un an care se anunţă a fi foarte greu economic în care fiecare leu contează", a scris Ministrul Economiei pe pagina oficială de Facebook.

• ALEXANDRU BORCEA, PREŞEDINTELE ARIES: "Exportul din IT reprezintă peste 4 miliarde euro"

Necesitatea programului de promovare la export a companiilor româneşti a fost reliefată şi de Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES), care a arătat că, în ultimii 15 ani, aproape 150 de firme româneşti de IT au participat la târgurile internaţionale, ceea ce a dus la o creştere exponenţială a exportului în acest domeniu de activitate.

"Dacă luăm ca referinţă anul 1998, când exportul din domeniul IT se ridica la 30 milioane euro - vorbim de anul precedent aprobării legii 30/1999 - înregistrăm în 2020 o creştere a exportului de 156 de ori. Această creştere se datorează participării la târgurile internaţionale unde ne-am expus creaţiile. Exportul din IT a fost în anul 2019 de 4,1 miliarde euro, iar conform datelor furnizate de Banca Naţională a României pe primele 11 luni ale anului 2020 avem 4,05 miliarde euro. Dacă adăugăm la aceste date şi ce ne va spune BNR pentru luna decembrie, vom observa că înregistrăm în 2020 o creştere a exportului în domeniul IT cu 10% mai mult decât în 2019. Ne aşteptăm ca atunci când se vor înregistra oficial toate datele pentru anul trecut, cu toate corecţiile necesare, să înregistrăm un export total în domeniul IT de 4,5 miliarde euro, adică valoarea pe care o avea tot exportul României în oricare an din perioada 1980-1989. Ca efectivitate - adică balanţă pozitivă export-import - suntem pe poziţia 18 în lume, iar exportul din domeniul IT duce la micşorarea deficitului de plăţi al ţării cu peste 2 miliarde euro", a declarat Alexandru Borcea.

Preşedintele ARIES a menţionat că valoarea crescută a exporturilor din domeniul IT se reflectă şi în salariul mediu acordat în acest sector de activitate, care se ridică la 6000 lei net, depăşind chiar salariul mediu din sistemul bancar. Conform domnului Borcea, 50.000 de angajaţi sunt implicaţi în partea de export IT din ţara noastră.

• GABRIELA RUSU, VICEPREŞEDINTELE FEPA-CM: "Dacă nu mergem la export, industria construcţiilor de maşini pică"

Dacă programul de promovare la export va rămâne blocat în continuare, atunci situaţia constructorilor de maşini din ţara noastră va deveni dramatică, pentru că firmele din acest domeniu - şi aici nu este vorba despre cele din domeniul producerii de autoturisme, ci despre maşini şi utilaje industriale - sunt dependente de partenerii externi şi de noutăţile din piaţa globală, a susţinut Gabriela Rusu, vicepreşedintele Federaţiei Patronale din Industria Construcţiilor de Maşini (FEPA-CM).

"În anul 2019, am reprezentat 46% din exportul României, iar în anul 2020, din cauza restricţiilor impuse de pandemie şi a neparticipării la târgurile internaţionale, exportul a scăzut cu 10-25%, în fiecare sector din acest domeniu de activitate. Situaţia este destul de gravă. Firmele fac eforturi extraordinare, dar producătorii nu câştigă extraordinar. Doar 5% din volumul de vânzări pe care îl au reprezintă câştigurile din export. Dacă producătorii din acest domeniu nu se duc la export, industria construcţiilor de maşini pică. Noi participăm la târguri multisectoriale, care cuprind în general patru sau cinci sectoare de activitate. Singurul criteriu de participare la târguri este ca firma să nu aibă datorii la stat. Acest program de promovare la export merge în hopuri de ani de zile, dar situaţia actuală este dramatică", a spus Gabriela Rusu.

Vicepreşedintele FEPA-CM a menţionat că participarea la un târg internaţional se construieşte din timp, în cel puţin şase luni, dar se pare că factorii de decizie de la Palatul Victoria nu au ţinut cont de acest lucru în ultimii ani.

"Uneori am semnat contractele pe scara avionului. De aceea ajungem să avem standuri lângă toalete sau la colţurile încăperilor. Spre deosebire de noi, ungurii plătesc anticipat jumătate din valoarea participării, beneficiind de discounturi de 50%. Noi plătim pentru participarea la târgurile internaţionale cele mai mari preţuri, pentru că totul se face pe ultima sută de metri", a declarat Gabriela Rusu.

• AURICA SERENY, PREŞEDINTELE APMR: "50% din participanţii la târgurile internaţionale sunt firme noi"

Importanţa participării producătorilor români la târgurile internaţionale de profil a fost punctată şi de Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), care a spus că 90% din producţia de mobilă autohtonă merge la export.

"Pentru a exporta, este nevoie ca potenţialii clienţi, potenţialii parteneri de peste hotare să vadă marfa pe care o producem, să o atingă, să o pipăie. Nu putem să mergem la târguri cu planşe, afişe sau prezentări video, pentru că nu aşa se constată calitatea unui produs de către partenerii noştri. Iar târgurile internaţionale sunt benefice pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul producţiei de mobilă. Dacă în anul 2002 au participat la astfel de evenimente internaţionale 30 de firme producătoare de mobilă, în 2019 am ajuns la 109 producători de mobilă care au participat la expoziţii şi târguri internaţionale. Şi aici nu vorbim despre marii producători de mobilă, nici despre cei care produc pentru IKEA. 50% dintre participanţii la târgurile internaţionale sunt firme noi din ţara noastră", a declarat Aurica Sereny.

Preşedintele APMR a arătat că în anul 2019, exportul de mobilă a înregistrat un plus de 1,5 miliarde euro faţă de importul din domeniu, iar în anul 2020, ţara noastră a ajuns, conform unui raport realizat de o companie din Italia, pe locul cinci în Europa şi pe locul 11 în lume la exportul de mobilă.

"Preţul pentru o tonă de mobilă este cu 22% mai mare la export comparativ cu preţul aceleiaşi cantităţi importate. Din păcate, anul trecut, pe fondul pandemiei, exportul de mobilă a scăzut cu 19,2% comparativ cu anul 2019", a precizat Aurica Sereny.

• MIHAI PĂSCULESCU, FEPAIUS: "30% din capacitatea de export a fabricilor este închisă din cauza pandemiei"

Necesitatea promovării la export a companiilor româneşti a fost subliniată şi de Mihai Păsculescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei (FEPAIUS), care a arătat că acest domeniu de activitate reprezintă 13% din exportul României şi că 90% din producţia naţională de textile, confecţii şi pielărie merge la export.

"Conform datelor din anul 2019, industria noastră avea 9000 de societăţi active, 187.000 de angajaţi şi 5 miliarde euro obţinuţi din activitatea de export. Pandemia Covid-19 a avut un impact major şi asupra industriei de textile, confecţii şi pielărie. De aceea, în prezent există stagnări în producţie, iar aproximativ 30% din capacitatea de export a fabricilor noastre este închisă. Restul de 70% lucrează la o capacitate de doar 20%, situaţia fiind dramatică. Conform statisticilor din primele zece luni ale anului 2020, industria a înregistrat o scădere de 20% la export şi 10% la import. Pentru industria textilelor, confecţiilor şi pielăriei participarea la târguri şi misiuni economice este extrem de importantă, având în vedere că 90% dintre firmele din industrie fac doar export şi se bazează pe interacţiunea cu buyerii, prin intermediul târgurilor de specialitate", a afirmat Mihai Păsculescu.

Preşedintele FEPAIUS a mai spus că blocarea de către ministrul Claudiu Năsui a programului de promovare a exportului în condiţiile actuale şi pentru anul în curs, după întreruperea forţată de anul trecut, şi neparticiparea la acest tip de evenimente ar însemna închiderea multora dintre firmele româneşti, care, în timp, au reuşit să devină adevărate branduri internaţionale.

• ADRIANA GOLEANU, PREŞEDINTELE OPIC: "Programul de promovare la export reprezintă un mic ajutor pentru producătorii autohtoni din industria cosmeticelor"

Blocarea programului de promovare la export a firmelor româneşti are efecte negative şi asupra producătorilor din industria cosmeticelor - aşa numita industrie beauty - a susţinut Adriana Goleanu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Industriei Cosmeticelor (OPIC).

"Piaţa de produse cosmetice este ocupată de giganţii internaţionali din acest domeniu, iar producătorii autohtoni reprezintă doar 20% din aceasta. Încercăm să ieşim cât mai mult pe piaţa internaţională, dar pentru acest lucru investim foarte mulţi bani în cercetare, în active, în ambalaje, în studiile de piaţă pe care le facem înainte de a participa la un astfel de târg internaţional. De aceea, programul de promovare la export prin târgurile internaţionale de profil reprezintă un mic ajutor pentru producătorii autohtoni din industria cosmeticelor", a spus Adriana Goleanu.

După cum se poate lesne observa, decizia ministrului Claudiu Năsui este una care afectează aproape toţi producătorii români şi care paralizează internaţionalizarea IMM-urilor din ţara noastră. De aceea, preşedintele ANEIR, Mihai Ionescu le-a sugerat patronatelor şi companiilor care au făcut deja cheltuieli pentru participarea la diferite târguri internaţionale programate în acest an să îl dea în judecată pe Claudiu Năsui deoarece a stopat o acţiune aprobată de Consiliul de Export şi de fostul guvern.