După Constanţa, şi Vrancea "pierde" un râu din cauza secetei

În Vrancea, un râu a secat aproape complet, din cauza secetei. Situaţia nu este singulară, în urrmă cu câteva săptămâni un fenomen asemănător fiind semnalat în judeţul Constanţa, unde lacul Nuntaşi, care se întindea pe 800 de hectare, a secat aproape complet.

În Vrancea este vorba despre râul Lunca Siretului, care face parte dintr-o rezervaţie naturală.

Totul a fost scos la iveală de Garda de Mediu care a înregistrat mai multe sesizări de cetăţenii din Bilieşti, comuna pe raza căreia se află apa, au reclamat că aceasta a secat. Atât locuitorii din zonă cât şi comisarii au presupus iniţial că de vină pentru secarea râului ar fi intervenţia omului, mai exact se credea că apa este folosită pentru irigaţii. Ajunşi la faţa locului, comisarii de mediu şi inspectorii de la Agenţia pentru Protecţia Mediului au constatat că, de fapt, cauza este seceta extremă.

"Garda de Mediu a înregistrat mai multe sesizări ale cetaţenilor legate de secarea totală a gârlei cunoscută sub denumirea de Sireţel, în dreptul comunei Bilieşti. Verificările s-au desfăşurat pe parcursul a două zile, pe tot cursul gârlei între barajul Movileni şi vărsarea în râul Siret, de echipe de comisari ai Gărzii de Mediu şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate Vrancea. Verificarea amănunţită a cursului de apă, a exclus secarea acestuia urmare a unor acţiuni antropice. Din explicaţiile specialiştilor de la Agenţia de Protecţie a Mediului Vrancea, fenomenul este cauzat de secetă", se arată într-o postare făcută de Garda de Mediu pe pagina de socializare.

Specialiştii de la Mediu au arătat că nivelul apei freatice din care se alimenta Sireţelul a scăzut cu peste 2 metri, iar pe o porţiune de aproape o jumătate de kilometru râul a secat complet, iar în rest a rămas doar un curs firav.

"Arealul este dominat de o vegetaţie caracteristică pădurilor de şleau, puternic influenţată de existenta unor braţe secundare desprinse din râul Siret şi Putna, dar care sunt alimentate în proporţie de peste 50% din pânza freatică", au mai scris comisarii de mediu.

Peisajele, de o frumuseţe rară, sunt înnobilate de o mare diversitate de păsări, mamifere şi vieţuitoare acvatice care acum, din păcate, au foarte mult de suferit. Cele mai multe dintre vieţuitoarele acvatice s-au retras în amonte pentru a-şi face un sălaş nou.