DUPĂ CONSTITUIREA UNOR PROVIZIOANE DE 675 MILIOANE DE EURO Profitul net al Erste Group a scăzut la 294 milioane euro, în primele şase luni

Profitul net al Erste Group a scăzut la 294 milioane de euro, în primele şase luni , iar evoluţia costurilor de risc a fost principalul factor care a afectat profitul în prima jumătate a anului. Au fost alocate provizioane semnificative în valoare de 675 milioane euro în primele şase luni, potrivit unui comunicat de presă.

Bernd Spalt, CEO al Erste Group Bank AG, a declarat: "Vreau să le mulţumesc tuturor angajaţilor noştri din Austria şi din întreaga regiune pentru eforturile excepţionale depuse în cele mai dificile condiţii, în ultimele câteva luni. Suntem una dintre principalele instituţii financiare din Europa Centrală şi de Est, prin urmare acţiunile noastre sunt vitale pentru menţinerea unei economii funcţionale în regiune. Am fost canalul de transmisie a măsurilor guvernamentale în valoare de peste 16 miliarde euro şi ne-am păstrat deschise aproape toate sucursalele, în timp ce platforma noastră digitală George a înregistrat un record de utilizare. Datorită acestor eforturi, nevoile financiare ale clienţilor noştri au fost îndeplinite"

Datorită alocărilor nete, rezultatul din deprecierea activelor financiare s-a situat la -675,4 mil. EUR, sau la 82 puncte de bază în raport cu nivelul mediu al creditelor brute către clienţi (eliberări nete de 42,8 mil. EUR sau 2 puncte de bază). Alocările de provizioane pentru credite, dar şi pentru angajamentele şi garanţiile acordate, au crescut pe toate pieţele principale. Această creştere a alocărilor de provizioane a fost determinată în principal de deteriorarea perspectivelor macroeconomice ca urmare a Covid-19. O contribuţie pozitivă a avut-o venitul ridicat înregistrat din recuperarea unor credite deja scoase în afara bilanţului în România. Rata creditelor neperformante calculată la valoarea brută a creditelor către clienţi s-a îmbunătăţit la 2,4% (2,5%). Rata de acoperire a creditelor neperformante a crescut la 91,1% (77,1%).

Impozitul pe profit a scăzut la 140,3 mil. EUR (212,7 mil. EUR). Taxa pe participaţiile minoritare a scăzut la 76,1 mil. EUR (205,2 mil. EUR), pe fondul unor rezultate mai slabe ale băncilor de economii. Rezultatul net atribuibil proprietarilor societăţii mamă a fost de 293,8 mil. EUR (-59,9%; 731,9 mil. EUR).

Capitalul total excluzând elementele de capital suplimentar de nivel 1 (AT1) a crescut la 19,2 mld. EUR (31 decembrie 2019: 19,0 mld. EUR). După aplicarea deducerilor şi filtrelor conform cadrului de reglementare CRR, capitalul comun de rang 1 (CET1, CRR final) a crescut la 16,4 mld. EUR (16,3 mld. EUR), fondurile proprii totale (CRR final) s-au situat la 22,0 mld. EUR (22,0 mld. EUR). Profitul preliminar este inclus în rezultatele de mai sus. Activele totale ponderate la risc (inclusiv riscurile de credit, de piaţă şi operaţionale, CRR final) au scăzut la 115,3 mld. EUR (118,6 mld. EUR). Indicele capitalului comun de rang 1 (CET1, CRR final) s-a situat la 14,2% (13,7%), iar indicele de capital total la 19,1% (18,5%).

Activele totale au crescut la 264,7 mld. EUR (245,7 mld. EUR). Numerarul şi echivalentele de numerar au crescut la 18,4 mld. EUR (10,7 mld. EUR), în timp ce creditele şi avansurile către instituţiile de credit s-au majorat la 27,4 mld. EUR (23,1 mld. EUR). Portofoliul net de credite şi avansuri către clienţi a crescut la 163,7 mld. EUR (+2,2%; 160,3 mld. EUR). În privinţa pasivelor, depozitele de la bănci au crescut semnificativ la 22,0 mld. EUR (13,1 mld. EUR) ca urmare a creşterii refinanţărilor acordate de Banca Centrală Europeană (operaţiuni ţintite de refinanţare pe termen mai lung - OTRTL). Depozitele de la clienţi au continuat să crească - în special în Republica Cehă şi Austria - şi au ajuns la 182,7 mld. EUR (+5,1%; 173,8 mld. EUR). Raportul credite/depozite s-a situat la 89,6% (92,2%).

La nivel global, anul 2020 este marcat de pandemia COVID-19. Amplele restricţii economice şi sociale, impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului, au provocat tulburări economice semnificative. Declinul macroeconomic este o consecinţă directă a măsurilor de restricţionare, în diferite grade, a vieţii publice impuse de guverne la nivel global. Pentru a diminua impactul negativ, uneori chiar dramatic, toate statele au aprobat pachete substanţiale de ajutor, precum moratorii privind plata creditelor bancare, garanţii pentru credite şi credite-punte, scheme de muncă pe termen scurt, scutire de taxe şi plăţi directe. Băncile centrale au redus ratele dobânzilor, au asigurat lichiditate la un nivel fără precedent şi au decis să achiziţioneze titluri de stat şi obligaţiuni corporative. Autorităţile de reglementare a sistemelor bancare au redus cerinţele de capital şi au recomandat o interpretare pragmatică a standardelor contabile financiare, precum şi amânarea distribuirii de dividende până la o dată ulterioară.