DUPĂ DECIZIA CURŢII DIN KARLSRUHE BCE se pregăteşte pentru viaţa fără Bundesbank

Von der Leyen, şefa Comisiei Europene: "Răspunsul UE la criza coronavirus se ridică la 2,4 trilioane de euro"

• România ar urma să primească 19,6 miliarde de euro în fonduri nerambursabile sub formă de granturi de la UE ca răspuns la criza Covid-19

Comisia Europeană vrea ca statele membre UE să sprijine un pachet de iniţiative de revenire economică în valoare de 2.400 miliarde de euro, a declarat ieri şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerea executivului comunitar include câteva instrumente de intervenţie pentru ajutorarea statelor membre: un instrument de revenire în valoare de 750 miliarde euro (iniţiativa Next Generation EU), combinat cu un viitor "buget UE pe termen lung (multianual - n.r.) revizuit în valoare de 1.100 miliarde euro". Potrivit preşedintei CE, planul este o "necesitate urgentă şi excepţională pentru o criză urgentă şi excepţională".

Preşedintele Comisiei Europene a precizat ieri că noile iniţiative se vor alătura unui pachet convenit deja în valoare de 540 miliarde de euro. "În total, aceasta va duce efortul nostru de revenire la 2.400 miliarde de euro", a subliniat Ursula von der Leyen.

Conform planului prezentat ieri, Comisia Europeană ar dori să mobilizeze o sumă totală de 750 de miliarde de euro prin iniţiativa Next Generation EU, dintre care 500 de miliarde de euro sub formă de ajutoare nerambursabile, sau granturi, şi 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Din cele 500 de miliarde de euro în granturi/fonduri nerambursabile, România ar urma să primească 19,6 miliarde de euro, conform unui top al primelor 10 ţări eligibile în care România fugurează pe poziţia a 7-a.

Italia ar urma să primească cei mai mulţi bani, respectiv 81,7 miliarde de euro, italienii fiind cei mai loviţi de criza Covid-19. Pe locurile următoare la bani UE acordaţi sunt Spania (cu 77,3 miliarde de euro) şi Franţa (39 miliarde de euro), urmând ca Grecia să primească 22,5 miliarde de euro.

Banii vor fi atraşi din pieţele financiare prin obligaţiuni comune pe 30 de ani şi vor începe să fie plătiţi din 2028, după finalul următorului exerciţiu multianual. Rambursarea principalului şi plata dobânzilor ar urma să se încheie astfel în 2058.

Acest plan s-ar putea lovi însă de reticenţa câtorva state membre, în principal "grupul celor 4 ţări frugale", Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, care ar prefera ca susţinerea economiei UE să se facă numai prin împrumuturi şi nu şi prin granturi/fonduri nerambursabile.

Comisia Europeană a transmis propunerea către Parlamentul European şi Consiliul UE, care trebuie să îl aprobe. Proiectul Comisiei Europene va figura pe ordinea de zi a următorului summit european, din 18-19 iunie. (M.G.)

------------------------

Economia zonei euro va înregistra, probabil, o scădere între 8% şi 12%, în acest an, din cauza impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19), a declarat, ieri, preşedintele Băncii Centrale Europeană (BCE), Christine Lagarde, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Anterior, BCE estimase un declin între 5% şi 12% pentru 2020, dar Lagarde a avertizat că scenariul "moderat" este deja depăşit şi în prezent se au în vedere scenarii "medii şi "severe".

Conform previziunilor economice de primăvară, publicate pe data de 6 mai de Comisia Europeană (CE), zona euro ar urma să înregistreze în acest an o contracţie record de 7,7%, urmând ca în 2021 să cunoască o creştere de 6,3%.

În acelaşi timp, economia Uniunii Europene (UE) va scădea cu 7,4%, în 2020, dar va înregistra un avans de 6%, anul viitor.  (M.G.)

------------------------

DANIEL DĂIANU, CONSILIUL FISCAL:

"Achiziţiile de obligaţiuni viitoare ar trebui acceptate, pe fondul pandemiei"

Achiziţiile de obligaţiuni care urmează să fie făcute ar trebui acceptate, având în vedere situaţia provocată de pandemia de Covid 19, este de părere academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

În opinia domniei sale, ar trebui ca disputa existentă să rămână pe stoc sub forma unui diferent care ar trebui clarificat - BCE să ceară Bundesbank să se lămurească în privinţa deciziei Curţii Constituţionale -, iar ceea ce este de făcut de acum înainte să se accepte, pe fondul situaţiei Covid 19.

Daniel Dăianu consideră: "Eu nu cred că se va ajunge ca Bundesbank să nu mai facă parte din programul de achiziţie de obligaţiuni. Mai ales că este vorba despre achiziţii viitoare de obligaţiuni. Se poate face distincţia între vechiul program şi achiziţiile din viitor. Este posibil ca diferendul să rămână, dar atunci când se vorbeşte despre noul program, motivat de criza Covid 19, să se găsească înţelegere. Este o dispută de ordin tehnic, dar care se poate rezolva. Nu cred că se va ajunge la un plan B care să nu implice Banca Germaniei în acest program. Totuşi, BCE face operaţiuni prin componentele pe care le are şi Bundesbank face parte din sistemul zonei euro.

Nu cred că justiţia europeană, dacă acest caz va ajunge la CJUE, va declara infringementul împotriva Bundesbank. Este foarte greu de crezut scenariul că Germania s-ar putea retrage din acest sistem. Cred că se va cere Bundesbankului să dea asigurări că de acum înainte nu vor mai fi probleme de constituţionalitate în ceea ce priveşte acţiunile pe care le va derula. Cred că aceasta este formula de compromis".

Daniel Dăianu subliniază că, oricum, s-a creat un precedent "care are de ce să ne pună pe gânduri": "Operaţiunile BCE ar trebui judecate din perspectiva posibilităţii de a-şi urmări ţinta de inflaţie. Aceasta scade în zona euro în contextul pandemiei de Covid 19. Bundesbank este obligată să participe la achiziţia de obligaţiuni. Dacă s-ar interzice Băncii Centrale a Germaniei să participe la această procedură, atunci nu ar mai funcţiona sistemul aşa cum trebuie şi veşnic celelalte bănci centrale sau BCE ar trebui să cumpere partea Germaniei, ceea ce nu este de conceput. Nu cred că se va ajunge acolo".

În opinia economistului, Bundesbank este membru fondator al BCE şi nu este deloc un lucru bun ca aceasta să aibă o relaţie conflictuală cu Banca Centrală Europeană. (Emilia Olescu)

------------------------

CĂLIN RECHEA, ANALIST ECONOMIC:

"Greu de crezut că BCE poate continua relaxarea cantitativă fără cel mai mare acţionar"

Teatrul absurdului se înclină şi îşi recunoaşte nimicnicia în faţa perspectivei acţionării în justiţie a băncii centrale a Germaniei de către Banca Centrală Europeană, subliniază fostul bancher Călin Rechea, analistul Ziarului BURSA.

Domnia sa comentează: "Este greu de crezut că BCE poate continua programul de relaxare cantitativă fără cel mai mare acţionar al său, chiar dacă ultimele declaraţii oficiale arată că Pandemic Emergency Purchase Programme (PEPP) poate continua prin ignorarea cheii de capital, care arată că volumul achiziţiilor trebuie să respecte cota de participare la formarea capitalului BCE şi a limitei de achiziţie a obligaţiunilor unui stat la o treime din emisiunea totală.

Aceşti doi parametri au avut o importanţă capitală pentru recunoaşterea legalităţii programului anterior de tipărire, Public Sector Purchase Programme (PSPP), de către Curtea de Justiţie a UE".

Fără respectarea acestor limite, continuare PEPP reprezintă o încălcare flagrantă a tratatelor europene, care interzic finanţarea prin tipărire a deficitelor bugetare, subliniază Călin Rechea.

Analistul apreciază: "Această încălcare a legilor fundamentale ale UE reprezintă mai mult decât o «simplă» deschidere a drumului pentru viitoare «nelegiuiri», care vor fi remarcate curând şi de simpli cetăţeni ai Uniunii, deoarece arată atât impotenţa instrumentelor de politică monetară acceptate în mod tradiţional, cât şi impotenţa unei instituţii care a demonstrat că puterea absolută corupe în mod absolut".

------------------------

ADRIAN VASILESCU, BNR:

"Bundesbank nu poate încălca decizia Curţii Constituţionale"

Decizia Curţii Constituţionale a Germaniei, care i-a dat termen Băncii Centrale Europene până la începutul lunii august să îşi justifice programul de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale sau să continue schema de achiziţie de obligaţiuni fără Bundesbank nu poate fi încălcată, este de părere Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa ne-a declarat: "În faţa unor ştiri pe surse am mari îndoieli întotdeauna. Ceea ce pot afirma, însă, este că vorbim despre o decizie a Curţii Constituţionale pe care Bundesbank nu o poate încălca. Deci Banca Centrală a Germaniei nu va putea participa la achiziţia de obligaţiuni, dar acest lucru nu înseamnă că Bundesbank va părăsi sistemul. Este o decizie care atârnă greu pentru Germania, dar având în vedere că există acest verdict care o opreşte să participe la astfel de operaţiuni, înseamnă nu va participa la achiziţia de obligaţiuni. Însă, decizia Curţii nu va opri Europa să participe la această procedură".

Curtea Constituţională a Germaniei a hotărât că programul de relaxare cantitativă din zona euro, lansat de BCE în 2015, nu are susţinere în tratatele europene şi este doar parţial constituţional în Germania. Decizia a fost adoptată cu 7 voturi pentru şi un vot împotrivă, iar judecătorii Curţii de la Karlsruhe au acordat BCE un termen de trei luni pentru rezolvarea problemelor de legalitate ale programului de relaxare cantitativă.

Procesul de la Curtea Constituţională a Germaniei a fost deschis de un grup de oameni de afaceri şi membri ai mediului academic, care au susţinut că programele BCE nu se limitează la politica monetară, ci reprezintă o implicare neadecvată în politicile economice. (E.O.)

------------------------

AURELIAN DOCHIA, ECONOMIST:

"Nu cred că se pune problema stopării politicii monetare europene"

Este puţin probabil să se pună problema stopării politicii monetare la nivel european, consideră economistul Aurelian Dochia, apreciind că acest lucru ar "răsturna întreaga logică a sistemului". Specialistul ne-a explicat: "Curtea Constituţională din Germania prezintă unele probleme juridice. Am văzut jurişti care nu sunt de acord că ar fi de competenţa Curţii Constituţionale regionale să se pronunţe pe o asemenea problemă şi evident că BCE consideră că nu este oportun să blocheze operaţiunile monetare pe care le are în derulare din cauza acestei decizii. Cred că lucrurile vor rămâne să fie discutate şi nu cred că se pune problema stopării politicii monetare la nivel european, pentru că altfel s-ar răsturna întreaga logică a sistemului. Dacă ne uităm la decizia luată de Curtea Constituţională, nu este în niciun caz una care spune că nu mai trebuie continuate operaţiunile. Hotărârea Curţii pur şi simplu cere o motivare a acestor operaţiuni, ceea ce este o altă poveste". Nu există niciun fel de impediment ca aceste operaţiuni ale BCE să continue, este de părere Aurelian Dochia, menţionând că este foarte evident pentru toată lumea că, dacă ar fi pusă sub semnul întrebării structura Băncii Centrale Europene, atunci întreaga construcţie europeană s-ar destrăma.

"Aici vorbim despre o decizie a Curţii Constituţionale, nu despre ieşirea vreunei bănci centrale din sistem, nu se pune o astfel de problemă. Acest lucru ar fi luat în calcul doar în momentul în care o ţară ar părăsi zona euro", a concluzionat economistul. (E.O.)