DUPĂ DOUĂ LA DIICOT, Un nou dosar Rompetrol, la DNA

Procurorii DNA au ridicat documentele privind memorandumul de înţelegere dinstre stat şi KazMunayGas, cu privire la datoria Rompetrol Rafinare (RRC), potrivit unor surse guvernamentale, citate de EurActiv.ro, care precizează că dosarul a fost descis în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influenţă şi luare de mită, în dosar fiind cercetat şi fostul premier Victor Ponta.

DNA nu a dorit să confirme sau să infirme existenţa anchetei.

Informaţiile vin după ce, în mai, DIICOT au pus sechestru de 3 miliarde de lei pe bunuri şi acţiuni ale "KazMunayGaz International NV" (fostă The Rompetrol Group NV), "Oilfield Exploration Business Solutions" (fostă "Rompetrol") şi "Rompetrol Rafinare", într-un nou dosar "Rompetrol", disjuns din cauza trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

Întrebat, atunci, dacă ancheta procurorilor ar putea fi extinsă şi asupra memorandumului, Azamat Zhangulov, senior vicepresident al KMG Internaţional, a răspuns: "Dacă vorbim de posibilitate, aceasta există". Însă, domnia sa a precizat că miniştrii s-au tot schimbat şi nimeni nu a ridicat suspiciuni asupra înţelegerii făcute cu Guvernul României. "Chiar şi la Ministerul Energiei s-au schimbat mai mulţi miniştri. Nu s-a exprimat nici unul că această înţelegere nu a fost ok", a declarat Zhangulov, adăugând: "De aceea, credem că această înţelegere va fi executată".

Memorandumul presupune crearea unui fond de investiţii comun de un miliar de dolari şi vânzarea de către stat a unui pachet de 11.775.349.451 acţiuni, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare Constanţa.

Ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, a declarat, la data respectivă, că instituţia pe care o conduce a colaborat de la început cu toate organele abilitate în investigaţiile declanşate la Rompetrol: "Am transmis documente şi vom continua să facem acest lucru, am demarat procedurile necesare pentru punerea în operă a investigaţiei, astfel încât statul să-şi protejeze interesele".

Procurorii consideră suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia după semnarea memorandumului cu KazMunayGaz, dar şi faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private, potrivit EurActiv, care arată că ancheta DNA încearcă să stabilească dacă termenii memorandumului au fost negociaţi în străinătate.

Potrivit surselor citate, în acest dosar, DNA a solicitat ajutorul mai multor state pentru a verifica mişcările unor sume de bani ale unor terţi care ar fi jucat rolul de intermediari între KazMunayGaz şi oficiali ai statului român. Procurorii DNA au făcut mai multe cereri pentru comisii rogatorii în acest sens.

Unul dintre cei mai virulenţi critici ai memorandumului cu Rompetrol a fost Traian Băsescu, care a făcut deseori referire la un posibil dosar penal pentru Victor Ponta, din cauza acestei înţelegeri, acuzându-l pe primul ministru că vrea "să fure cu mâna Parlamentului 400 milioane de dolari".

În noiembrie 2014, Cătălin Predoiu, atunci prim-vicepreşedinte PDL, îl acuza pe Victor Ponta că a luat mită pentru Memorandumul cu Rompetrol. În cadrul unei conferinţe de presă, Predoiu a întrebat dacă şeful Guvernului a negociat în Dubai mita pentru semnarea Memorandumului privind datoriile KazMunaiGas şi dacă la presupusele negocieri au participat şi persoane din afara Guvernului. "L-aş întreba şi eu pe Victor Ponta câteva lucruri: Îl întreb dacă a semnat el însuşi Memorandumul guvernamental privind datoria KazMunaiGas. Îl întreb dacă a negociat în Dubai mita pentru KazMunaiGas. Îl întreb dacă la negocierile pentru mită au participat şi persoane din afara Guvernului", a afirmat Cătălin Predoiu, citat de stiripesurse.ro. La solicitarea unui jurnalist de a fi mai specific, Cătălin Predoiu a spus că "orice întrebare pleacă de la o informaţie".

Referitor la acuzaţiile făcute, în spaţiul public, de politicieni, privind memorandumul cu statul român, Azamat Zhangulov, senior vicepresident al KMG Internaţional, a spus, în luna mai: "Vă asigur că KMG Internaţional are o politică strictă şi nu ne putem imagina să fim acuzaţi de acest tip de fapte.

Interferenţele politice nu ar trebui să afecteze operaţiunile de business. Ne desfăşurăm activitatea în concordanţă cu legea din România.

KMG este compania naţională din Kazahstan. Asta are anumite implicaţii. Înseamnă că nu avem nici un interes să facem acţiuni de genul acelor acuzaţii.

Avem interesul să creăm un mediu de afaceri normal, să ne continuăm operaţiunile.

Credem că România are un potenţial foarte mare să aibă un climat investiţional mai bun".

Afacerea Rompetrol pare una interminabilă.

• ÎCCJ a ridicat parţial sechestrul asigurator în cazul lui Sebastian Vlădescu, în dosarul Rompetrol II

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au admis, ieri, contestaţia formulată de Sebastian Vlădescu în dosarul Rompetrol II şi au dispus să fie ridicat parţial sechestrul asigurator instituit de DIICOT, mai exact pe suma necesară pentru plata unei rate la bancă.

" Desfiinţează, în parte, ordonanţa atacată, numai în ceea ce priveşte dispoziţia de instituire a măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei necesară achitării ratei lunare aferente contractului de credit pentru nevoi personale numărul......încheiat cu CEC Bank S.A. şi, în consecinţă: Dispune ridicarea parţială a măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumelor de bani aflate cu care va fi alimentat contul bancar nr. ....., deschis la CEC Bank S.A. pe numele suspectului Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, în limita sumei ce reprezintă contravaloarea ratei lunare stabilită prin contractul de credit pentru nevoi personale numărul .......încheiat cu această bancă", se arată în decizia de miercuri a ÎCCJ.

Practic, judecătorii au admis contestaţia formulată de fostul ministru, hotărârea de miercuri fiind definitivă.

DIICOT a început urmărirea penală faţă de foştii miniştri Sebastian Vlădescu, Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu şi Gheorghe Pogea, instituind sechestru asigurator pe bunurile acestora, pe 17 iunie. Cei patru sunt cercetaţi pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare în dosarul Rompetrol 2.

Marţi, tot la ÎCCJ, judecătorii au respins cererea de ridicare a schestrului asigurator în cazul lui Mihai Tănăsescu.

"În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul Economiei şi Comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice", susţin procurorii DIICOT.

În cazul lui Dan Ioan Popescu, DIICOT precizează că "acesta a continuat să sprijine grupul infracţional organizat iniţiat de către Patriciu Dan Costache şi după încetarea calităţii de ministru depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în faţa Centrului Internaţional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, declaraţie în care a făcut afirmaţii neadevărate".

În ceea ce îi priveşte pe Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, foşti miniştri ai Finanţelor Publice, procurorii susţin că "nu au respectat, cu rea credinţă, dispoziţiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora " în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidenţă a Valorilor Mobiliare pentru tranzacţionarea acestora pe pieţele reglementate, în condiţiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare" şi au blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligaţiunilor pe Bursa de Valori Bucureşti, iar statul român să-şi recupereze creanţele".

Investigaţiile în dosarul Rompetrol II vizând intervalul 1998-2003, în ultimii trei ani Guvernul României fiind condus la Adrian Năstase.