După integrare, le vom face europenilor cunoştinţă cu sărăcia

• Ţara noastră duce cu ea în UE cele mai sărace regiuni de dezvoltare ale Europei şi cea mai slabă productivitate a muncii din continent, potrivit unui raport al Grupului de Economie Aplicată

Performanţele ne­gative ale ţării noas­tre în mai multe domenii vor fi resimţite din plin de statele europene odată cu 1 ianuarie 2007. România intră în Uniunea Europeană cu cele mai sărace şapte regiuni de dezvoltare din ultimele 15 ale Europei, iar restul de opt regiuni slab dezvoltate vor fi aduse de Bulgaria (6), Polonia (1) şi Slovacia (1).

Astfel, din opt regiuni de dezvoltare câte are ţara noastră, şapte vor fi între cele care vor contribui la scăderea PIB-ului pe cap de locuitor în UE, aşa cum a spus Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

"Regiunea Bucureşti este singura dezvoltată din ţară, fiind totuşi la numai 55% din media UE în privinţa PIB-ului pe cap de locuitor, iar următoarea regiune după Bucureşti este regiunea de Vest cu 34% din media europeană", a afirmat Liviu Voinea. Domnia sa consideră că Bucureştiul poate ajunge la 70% din media europeană în perioada 2007- 2013, odată cu fondurile europene. Din aceas­tă cauză, Bucureştiul nu va mai fi eligibil pentru fonduri structurale după 2013, spune directorul GEA.

Indicatorii economici ai Uniunii vor scădea şi pentru că "România este ţara cu cel mai mic venit disponibil din UE, inclusiv Bucureştiul, şi aşa se explică boom-ul creditării din ultimii ani", crede domnul Voinea. Domnia sa avertizează că, pe termen lung, creditarea va reduce şi mai mult venitul disponibil deoarece aceste împrumuturi trebuie rambursate.

Foarte rău stăm şi la productivitatea muncii, potrivit Raportului GEA cu privire la Agenda Lisabona.

Cercetătorii spun că regiunea de N-E este cea mai slabă din Europa în privinţa productivităţii muncii şi cinci din cele opt regiuni din ţara noastră sunt în top zece cele mai neproductive regiuni europene. "Aceasta este o problemă inerţială, care afectează nivelul redus al PIB-ului pe cap de locuitor", crede Liviu Voinea.

În privinţa competitivităţii, avem câteva regiuni care mai spală din insuccesele celorlalte. Astfel, "avem cele mai specializate două regiuni în producţia de îmbrăcăminte, a doua regiune din Europa în privinţa producţiei de încălţăminte şi pielărie, iar regiunea de Sud-Est este, surprinzător, pe locul doi în producţia de vapoare din Europa", potrivit GEA.

Toate aceste deficienţe sunt cauzate de lipsa de importanţă care se acordă resursei umane în ţara noastră, fapt care afectează productivitatea şi competitivitatea cu celelalte ţări. "În multe regiuni din ţară se munceşte foarte mult, adică peste 41 ore pe săptămână, ceea ce înseamnă că media europeană este depăşită", spune Liviu Voinea.

Industria high-tech, deşi este printre cele mai bine plătite domenii din România, are cele mai mici salarii în domeniu din toată Europa, potrivit raportului. Nici cheltuielile cu cercetarea nu stau prea bine, de vreme ce doar în Bucureşti este depăşit 1% din cheltuielile bugetare cu acest domeniu, iar acest fapt se datorează în primul rând investiţiilor private în cercetare, care le depăşesc pe cele publice.

"Şi lipsa de eficienţă a cheltuirii acestor bani este un factor la fel de important", spune directorul GEA, amintind că doar trei din 460 de proiecte de cercetare s-au finalizat cu un rezultat concret aplicabil în industrie.

Deşi rata şomajului a scăzut la 5,4% în 2006, şomajul în rândul tinerilor este de 20,2%, în timp ce în Bucureşti şomajul este de 23,4% în rândul populaţiei tinere.

Nu în ultimul rând, populaţia din ţara noastră este cel mai puţin asistată din întreaga Europă, deşi 87% dintre cetăţenii români primesc o formă de ajutor de la stat, însă cuantumul acestor ajutoare este foarte mic. "Asta va afecta competitivitatea pentru că oamenii care nu sunt bine educaţi şi hrăniţi nu vor putea face decât tălpi de pantofi", spune Liviu Voinea.

• Cu mai puţin de două luni până la intrarea în UE, Guvernul nu are un program post-aderare

Ţările membre ale UE sunt obligate să aibă, pe lângă aderarea la directivele Agendei Lisabona, agende naţionale. "Politicienii de la noi se băteau pe conducere în loc să se gândească ce vor face după aderare", a spus Daniel Dăianu, preşedintele Societăţii Române de Economie şi fost ministru de Finanţe.

Arabela Aprahamian, adjunct al şefului Biroului Băncii Mondiale în România este de părere că "avem o politică industrială, una de export, un plan naţional de dezvoltare, dar nu ştim cum se sprijină acestea unele pe altele".

Daniel Dăianu a dat câteva direcţii de acţiune pe care ar trebui să meargă Guvernul după 1 ianuarie. "În România sunt zone cu şomaj zero pentru că mulţi muncitori au plecat în afară şi de aceea va trebui să accepte imigraţia", crede Dăianu, adăugând că "tensiunile sociale se pot transforma în tensiuni politice". O creştere economică nu este suficientă, potrivit analistului citat, fapt demonstrat de tensiunile mai mari din Europa de Est comparativ cu cea de Vest care are o creştere economică mai lentă. Domnia sa apreciază că progresul României nu este "extraordinar", ci este pe aceeaşi linie cu ce se întâmplă în alte ţări.

Daniel Dăianu a criticat faptul că Guvernul nu are o programare bugetară multianuală şi că "trăieşte de la un buget la altul", precum şi faptul că nimeni nu anticipează cum va arăta România în 2015, din cauza lipsei datelor.

Răspunsul Guvernului la studiul GEA a fost categoric: "cele mai noi surse de informaţie din raport par perimate", "multe din sugestiile Raportului sunt deja asumate de Guvern, iar cifrele prezentate sunt deja modificate în bine", potrivit lui Constantin Ciupagea, consilier în Cancelaria Premierului.

Domnia sa a mai spus că "lipsesc măsurile de acţiune concretă din Raport", "sunt inadvertenţe legate de cifre, cum ar fi cifra de 0,7% din PIB pentru cercetare, care este de fapt 0,5%, iar anul acesta sectorul privat aduce 0,35% în plus, ceea ce oricum este mai mult de 0,7%".

Singurul lucru pe care nu l-a făcut până acum Guvernul, dincolo de cele prezentate de consilierul primului ministru este însuşirea criticilor ca direcţii de acţiune. În rest, intrăm în UE şi nu prea vom şti ce să facem după aceea.