DUPĂ REDESCHIDEREA DOSARULUI, PROCURORII SECŢIEI PARCHETELOR MILITARE DISPUN EXTINDEREA URMĂRIRII PENALE: "Infracţiuni contra umanităţii în dosarul Revoluţiei"

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus în dosarul Revoluţiei extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul infracţiunii contra umanităţii, a anunţat, ieri, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

Instituţia a precizat: "Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i şi k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.

Cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22.12.1989 pe întreg teritoriul ţării, conform dispoziţiilor reţinute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză".

La finalul anului trecut, procurorii de la Parchetul Militar au decis clasarea dosarului privind Revoluţia din Decembrie 1989. Procurorii militari care au luat această decizie sunt: Marian Tudor, Codruţ Mihalache şi Claudiu Culea, potrivit surselor citate în mass-media.

Potrivit comunicatului, pe rolul organelor de urmărire penală nu mai exista în curs de soluţionare nici o cauză având ca obiect evenimentele din decembrie 1989. Însă decizia nu a mulţumit pe nimeni, dovadă faptul că s-au depus peste 170 de contestaţii la Instanţa Supremă.

Ulterior, însă, în acest an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis redeschiderea dosarului Revoluţiei, în urma cererii formulate de fostul procuror general interimar Bogdan Licu.

Bogdan Licu a spus că soluţia de clasare a dosarelor a fost netemeinică şi nelegală, adăugând că ancheta procurorilor militari a ignorat informaţii apărute în spaţiul public, dar şi raporte ale SRI şi Comisiei senatoriale care a anchetat evenimentele din decembrie 1989. Acesta a mai atras atenţia şi că faptele nu sunt supuse prescripţiei răspunderii penale.

Bogdan Licu a afirmat: "Am dispus această măsură întrucât am costatat că soluţia de clasare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incompletă şi, sub unele aspecte, eronată, iar pe cale de consecinţă la o greşită încadrare juridică a faptelor. Toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor. În modul de desfăşurare a anchetei, astfel cum se conturează din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor asptecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 - 30 decembrie 1989. Am constatat că procurorii, deşi au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală, nu au valorificat importante informaţii şi nici informaţii furnizate de numeroasele lucrări cu referire la aceste evenimente. În multe din aceste cărţi, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate documente şi mărturii extrem de importante în economia anchetei".

Dosarul Revoluţiei se referă la 709 persoane decedate, 1855 persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reţinute.

Traian Băsescu afirma, într-un mesaj publicat pe Facebook, că "după decizia ICCJ de redeschidere a dosarului 13-15 iunie "90, o armată de propagandişti s-a repezit pe televiziuni, radiouri şi în mediul virtual să acuze că eu am blocat şi dosarul revoluţiei şi dosarul mineriadei din 13-15 iunie".

Fostul preşedinte al României sublinia că, în opinia sa, "orice eforturi ar face, şi cu adevărat le face, justiţia nu va fi pe deplin credibilă pînă când nu va da o soluţie celor două dosare".

Traian Băsescu a precizat: "În cei 10 ani de mandat au fost trei procurori generali: Ilie Botoş (nu l-am numit eu), Laura Codruţa Kovesi şi Tiberiu Niţu. Nici unul dintre ei nu a găsit resursele morale să spună, «nu este adevărat, preşedintele Băsescu nu ne-a cerut niciodată să închidem dosarele, aceasta a fost o decizie a procurorului X cu următoarea motivaţie...». Altfel, oameni extrem de sensibili care la orice cuvânt rostit în spaţiul public cer CSM să le apere reputaţia".

• Ion Iliescu despre redeschiderea dosarelor Revoluţiei şi Mineriadei: "Nu ştiu cui slujeşte /Acum, să stăm să tot plângem morţii ..."

În luna februarie a acestui an, fostul preşedinte Ion Iliescu a susţinut, întrebat cum comentează redeschiderea dosarelor Revoluţiei şi Mineriadei, că CEDO "este alimentată" de oameni din ţară şi afirmat că din aceste evenimente trebuie trase "concluziile politice adecvate", nu să "tot plângem morţii'.

Fostul preşedinte al ţării de la acea vreme a precizat: "Eu îi înţeleg pe cei care au avut pierderi. Dar asta a fost! A fost caracterul cel mai radical de transformare din tot arealul nostru. Nici ungurii, nici cehii, nici polonezii nu au avut asta, nici măcar bulgarii. Deci la noi a fost o mişcare radicală de înlăturare a vechiului regim, cu sacrificii umane. Revolta din decembrie a însemnat sacrificii umane. Acum să stăm să tot ... plângem morţii, în loc să tragem concluziile politice adecvate pentru tot procesul de dezvoltare a societăţii româneşti...".

Întrebat cum comentează deciziile CEDO în privinţa dosarelor Revoluţiei şi Mineriadei, fostul preşedinte a arătat că CEDO este alimentată din ţară, adăugând: "Nu ştiu cui slujeşte aşa ceva. Altminteri, nu e nicio problemă. Dar, pusă sub acest aspect, deci luarea la întrebări şi analize pe plan judiciar... A fost un moment de istorie cu părţi bune şi cu părţi mai puţin bune, cu stări conflictuale. Am trecut peste ele, am depăşit. Ce rost are să dezgropăm...? Ele trebuie să formeze obiectul unor asemenea dezbateri în cazul unor oameni care stau şi studiază istoria, ca să tragem învăţăminte, nu să tot întreţinem o stare...".

Reacţia fostului preşedinte a venit după ce CEDO decis să acorde câte 15.000 de euro drept despăgubiri românilor ce au făcut plângere în Dosarul Revoluţiei.

Ulterior, Ion Iliescu a revenit cu precizări, publicate pe blogul lui, în care îşi exprimă regretul că o "exprimare eliptică poate sună drept indiferenţă faţă suferinţă rudelor celor morţi în acele zile".