DUPĂ TERMINAREA ACORDULUI DE SPRIJIN Creditorii Greciei vor să îi impună restricţii

Relaţia viitoare dintre Grecia şi creditorii săi ar putea să nu fie foarte diferită faţă de situaţia actuală, în condiţiile în care va include ţinte obligatorii, examinări ale performanţelor şi chiar eliberări de fonduri, potrivit unui memorandum intern care circulă între creditorii Greciei, consultat de Bloomberg, citat de Agerpres.

Conform acestui document, sunt avute în vedere examinări trimestriale ale finanţelor Greciei de către auditori din partea Mecanismului European de Stabilitate, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional. Orice "spaţiu de manevră pentru ca Grecia să îşi pună la punct propriile politici" va fi limitat de "continuarea angajamentului cu instituţiile europene" pentru a se asigura că reformele structurale adoptate în perioada programelor de sprijin vor fi protejate, se arată în documentul consultat de Bloomberg.

De asemenea, Grecia va trebui să menţină un surplus bugetar primar echivalent cu 3,5% din PIB. Alte angajamente clar definite şi măsurabile se referă la atingerea unui grad de achiziţii centralizate de 30% din cheltuielile totale spitalelor şi un grad de cadastrare de 45% până la mijlocul deceniului următor.

După opt ani şi trei programe de asistenţă, Grecia vrea să îşi redobândească suveranitatea financiară în luna august pe fondul revenirii economiei şi al unor termeni de rambursare mai favorabili pentru creditele acordate anterior de zona euro. Însă, în condiţiile în care creditorii Greciei se tem că autorităţile de la Atena vor reveni la vechile lor obiceiuri care au generat criza, cel puţin o parte din concesiile oferite Greciei vor fi condiţionate de respectarea prudenţei fis­cale.

"Morcovul" oferit în schimbul aces­tei supravegheri sporite va consta în eliberări de fonduri provenite din profiturile realizate de băncile centrale din zona euro de pe urma portofoliilor lor de obligaţiuni greceşti, precum şi eliminarea dobânzilor percepute la anumite împrumuturi acordate în timpul bailout-ului. "Plăţile ar putea să ia forma unor tranşe anuale egale în valoare de 1,2 miliarde euro efectuate în luna iunie a fiecărui an sau ar putea fi împărţite în două tranşe semianuale eliberate în lunile iunie şi decembrie", se mai arată în documentul consultat de Bloomberg.

Un capitol special din lunga listă a angajamentelor pe care Grecia va trebui să şi le asume după bailout se referă la vânzarea şi închirierea activelor de stat, de la aeroportul internaţional din Atena şi operatorul reţelei de gazoducte Desfa până la finele acestui an, la compania de rafinare Hellenic Petroleum până la mijlocul lui 2019 şi operatorul de autostrăzi Egnatia Motorway şi porturile regionale Alexandroupoli şi Kavala până la finele lui 2019.