DUPĂ TREI ANI Sechelele exploziei francului elveţian

2017 - al treilea an de luptă pentru debitorii cu credite în franci elveţieni (CHF) - le-a adus acestora noi suspine şi dezamăgiri, pe de o parte, dar şi noi speranţe, pe de altă parte.

După zeci de proteste în faţa autorităţilor, promulgări de legi, dar şi prorogări, decizii în instanţe şi la Curtea Constituţională pro şi contra consumatorilor, controverse între bancheri, clienţi şi parlamentari, executări silite etc. - astăzi se împlinesc trei ani de când Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a ridicat pragul de 1,2 CHF/Euro, impus în 2011. La 15 ianuarie 2015, francul elveţian (CHF) valora 4,3287 lei, de la 3,7415 lei, cu o zi înainte.

La vremea respectivă, conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) anunţa, că, din totalul românilor împrumutaţi la bănci, doar 5% au credite în CHF şi că noua cotaţie nu afectează "prea mult" piaţa valutară din ţara noastră.

Cu toate acestea, persoanele împrumutate în moneda elveţiană au început să aibă probleme cu rambursarea ratelor, care au crescut simţitor.

Iniţial, atât autorităţile, cât şi băncile care au dat credite în CHF au promis că vor adopta măsuri care să ajute la împărţirea poverii. Au şi fost câteva instituţii de credit care au lansat programe de conversie cu discount a creditelor contractate în CHF, însă şi acum clienţii se plâng că nu pot negocia cu băncile pe marginea contractelor de credit.

• Trei legi "cu cântec"

În primii doi ani, Parlamentul a adoptat trei legi, după discuţii îndelungate şi aprinse care au avut loc între părţile interesate. Doar că niciuna dintre ele nu a fost aplicată imediat, acestea întâmpinând diverse piedici.

Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost prorogată de mai multe ori, aceasta putând fi aplicată în sfârşit de la începutul lui 2018, deşi a fost aprobată încă din 2015. Cu toate că acum este în vigoare, legea este inaplicabilă din lipsă de logistică, după cum ne-au spus specialiştii din piaţă.

O a doua lege "cu cântec" este cea care prevede conversia creditelor din CHF în altă valută la cursul acordării - atacată la Curtea Constituţională a României (CCR) şi declarată neconstituţională, la începutul anului trecut.

Decizia CCR din februarie 2017 a fost cea mai grea palmă pe care împrumutaţii în franci elveţieni au primit-o după explozia neaşteptată a acestei monede. Preşedintele Curţii Constituţionale Valer Dorneanu şi-a motivat hotărârea subliniind două aspecte: încălcarea principiului bicameralismului şi neconcordanţa cu legislaţia europeană. Printre altele, Valer Dorneanu a menţionat că debitorii pot invoca în instanţă principiul impreviziunii.

Ultimul proiect legislativ aprobat şi promulgat în acest domeniu este Legea dării în plată. Şi acesta a trecut pe la Curtea Constituţională, care a stabilit că cei care doresc să dea în plată imobilul pus gaj în vederea stingerii datoriei trebuie să meargă în instanţă, unde judecătorii vor fi obligaţi să constate impreviziunea.

În 24 februarie 2017, a fost dată prima sentinţă ce invoca impreviziunea - Judecătoria sectorului 2 stabilind împărţirea pe jumătate a poverii cursului CHF, între bancă şi client.

În aprilie 2017, la un an de la adoptarea Legii dării în plată, avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clienţilor în procesele cu băncile, spunea că această lege a cizelat comportamentul băncilor.

Câteva luni mai târziu, în decembrie anul trecut, senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei economice, declara: "Legea dării în plată se aplică greu din cauza băncilor, care nu înţeleg că nici măcar lor nu le serveşte atitudinea arogantă pe care o afişează".

Între timp, instanţele au continuat să pronunţe hotărâri în dosarele deschise de clienţi în justiţie, multe decizii fiind împotriva clienţilor, dar existând şi decizii date în favoarea consumatorilor, în special cele din judeţul Gorj.

În aceste condiţii, în mai multe ocazii, specialişti din domeniu au susţinut că instanţa are o practică neunitară, fapt pentru care există clienţi care au ajuns la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), solicitând ca instanţele să dea sentinţe uniforme în procese de acelaşi tip.

În prezent, în Parlament se află alte proiecte legislative în dezbatere, care se adresează aceluiaşi sector. În principal, este vorba despre plafonarea dobânzilor şi despre costul la care debitorii şi-ar putea răscumpara locuinţele vândute recuperatorilor.

Totodată, la Comisia juridică din Camera Deputaţilor se va da bătălia finală pe OUG 52/2016, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile.

• Cazul Andriciuc a făcut istorie în Spania, după ce a trecut prin Luxemburg

Este demn de menţionat că una dintre speţele deschise în instanţă pe îngheţarea cursului CHF a ajuns pe masa Curţii Europene de Justiţie (CJUE), care s-a şi pronunţat în respectivul caz.

Este vorba despre dosarul intentat de familia Andriciuc contra Băncii Româneşti, în care CJUE s-a pronunţat la data de 20 septembrie 2017. Atunci, instituţiile de credit de la noi au primit o lovitură puternică din partea Curţii Europene de Justiţie. Printre altele, Curia spune că băncile trebuie să prezinte, în contractele de credit, posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină. Informaţiile instituţiilor bancare trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci şi impactul pe care fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra împrumutului.

După pronunţarea CJUE în cazul Andriciuc, Curtea de Apel Bucureşti a început să judece în forţă dosare pe îngheţarea CHF, până atunci îngheţate în aşteptarea deciziei instanţei europene.

La scurt timp după hotărârea CJUE în cazul Andriciuc, aceasta a fost invocată de Instanţa Supremă din Spania într-un dosar deschis de un client împotriva Barclays Bank, ce vizează un contract de credit în yeni japonezi. Curtea Supremă de Justiţie din Spania a declarat nulă clauza de risc valutar din respectivul contract de împrumut, din cauza lipsei de informare. Motivarea Curţii spaniole invocă, de peste zece ori, criteriile din hotărârea CJUE pronunţată în 20 septembrie 2017 în cazul Andriciuc.

În finalul motivării, se arată că sentinţa va fi notificată părţilor şi inserată în "colecţia legislativă", care este similară Monitorului Oficial de la noi, ceea ce înseamnă că decizia va face parte din jurisprudenţa spaniolă şi instanţele inferioare Curţii Supreme vor fi obligate să aplice principiul care stă la baza respectivei pronunţări.

Cu toate acestea, Curtea de Apel Oradea a dat câştig de cauză băncii în cazul Andriciuc, ce urmează să meargă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

• ANPC a dat ordin Raiffeisen Bank să înceteze practicile incorecte

Tot anul trecut, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) Bogdan Pandelică a emis un Ordin de încetare a practicilor incorecte adresat Raiffeisen Bank. Ordinul ANPC obligă banca să-şi refacă toate contractele de credit în franci elveţieni, lei şi euro în discuţie, readucându-le la condiţiile din perioada 2006-2008, când au fost încheiate. Acest lucru presupune, printre altele, aplicarea dobânzii de la acea vreme, dar şi refacerea scadenţarului.

Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor a amendat instituţia de credit cu 50.000 de lei pentru practici incorecte şi a dispus încetarea acestora, decizia fiind luată în urma solicitărilor făcute de Guvernul Tudose şi de Administraţia Prezidenţială, care au cerut instituţiei să soluţioneze un memoriu al Grupului Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC). Acesta face referire la apariţia în spaţiul public a unor documente interne atribuite Raiffeisen Bank, care arată strategia băncii de acordare a creditelor în franci elveţieni. Banca a contestat Ordinul ANPC. Curtea de Apel Bucureşti a suspendat Ordinul ANPC până la soluţionarea definitivă a cauzei de pe rolul justiţiei.

Ulterior, Bogdan Pandelică a spus că va cere comisarilor ANPC să extindă controalele şi la celelalte bănci care au dat credite în CHF.

În tot acest context, persoanele împrumutate în franci elveţieni au continuat să plătească rate la un curs crescut, situaţia produsă de decizia de acum trei ani a SNB nefiind rezolvată pentru toţi clienţii bancari afectaţi de situaţie.

Unii dintre clienţii Bancpost cu credite în CHF au scris, pe Facebook, în primăvara anului trecut, că banca la care sunt datori le-a făcut diverse oferte de conversie în lei a împrumuturilor, cu discount la sold.

Având o evoluţie oscilantă, francul elveţian ajunsese din nou, în luna august 2017, aproape de valorile din ianuarie 2015.

• Zeci de procese colective pe rolul instanţelor

Pe rolul instanţelor există peste 45 de procese de tip "class action" deschise de ANPC împotriva băncilor, ce vizează caracterul considerat abuziv al comisionului de risc/administrare, dobânzii de referinţă variabilă; dobânzii revizuibile după politica şi discreţia băncii clauzei de schimb valutar care trece tot riscul deprecierii leului faţă de dolar, euro, CHF etc. la consumator.

Deciziile pronunţate în cazul acestor tipuri de procese au efecte erga omnes, adică se extind la toate dosarele de acelaşi tip.

Două dintre procesele în care instanţa s-a pronunţat la finalul anului trecut sunt îndreptate împotriva OTP Bank.

Pe de o parte, ANPC a câştigat definitiv un al doilea proces colectiv cu OTP Bank, prima decizie de acest gen fiind pronunţată în vara anului 2015, împotriva aceleiaşi bănci.

Pe de altă parte, OTP Bank România a obţinut câştig de cauză, în decembrie 2017, într-un proces colectiv pe îngheţarea francului elveţian (CHF) la cursul de la data acordării creditelor. Decizia nu este definitivă.

Tot anul trecut a apărut o motivare tăioasă a instanţei clujene într-un caz de îngheţare a CHF, tot într-un proces cu OTP Bank, dar de data aceasta individual. Motivarea primei sentinţe definitive de îngheţare a CHF pronunţată de Curtea de Apel Cluj este surprinzătoare, aceasta subliniind că, pentru a îndeplini criteriul transparenţei, se impune ca orice clauză inclusă într-un contract să fie redactată într-o manieră clară şi neechivocă, iar pentru înţelegerea acesteia să nu fie necesare cunoştinţe de specialitate. Printre altele, aceasta mai arată că echilibrul contractual între drepturile şi obligaţiile părţilor nu poate fi determinat într-un mod simplist, printr-o verificare sumară a câştigurilor şi pierderilor fiecăreia dintre părţile contractante, ci se impune a se stabili modalitatea în care clauza abuzivă a afectat echilibrul contractual, respectiv dacă, în economia generală a contractului, în prezenţa acestei clauze, poziţia profesionistului a fost întărită, în detrimentul consumatorului.

În contextul unor decizii neunitare pronunţate de instanţele de la noi, avocatul Gheorghe Piperea îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis o întâlnire în cadrul căreia să discute despre sistemul nostru judiciar.

Specialistul spune că vrea să îi prezinte lui Iohannis "situaţia gravă a celor 3 milioane de dosare civile, dubla măsură cu care operează sistemul judiciar, inclusiv în penal, sfidarea deciziilor CEDO şi ale CJUE, impredictibilitatea actului de justiţie (împănat de situaţii identice soluţionate cu hotărâri diametral opuse) şi scăderea încrederii în sistemul nostru judiciar, plus gravele consecinţe ale dublării sau triplării iminente ale costurilor creditului şi ale vânzării debitorilor către colectorii de creanţă, care execută cetăţenii români în nu mai puţin de 1,1 milioane de dosare".

În ultimele zile, francul elveţian a mai scăzut, înregistrând, vineri, 3,9408 lei.