După unsprezece ani, din nou anchetă pe Romag` 98

• (Interviu cu preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei de anchetă pe sectorul îmbunătăţirilor funciare)

Reporter: Comisia parlamentară de anchetă, pe care o conduceţi, a început o verificare amănunţită pe problemele sectorului de îmbunătăţiri funciare. Verificările au vizat, printre altele, şi controversatul program agricol Romag` 98. După spusele specialiştilor din sector, afacerea a adus statului român o pagubă de 80 de milioane de dolari şi pare a fi una dintre principalele surse ale tuturor problemelor din prezent. Pe cine intenţionaţi să verificaţi?

Valeriu Tabără: Eu nu am acum structura celor care au gestionat programul Romag. Însă este clar că ministrul Agriculturii şi ministrul de Finanţe de la acea vreme au o anumită responsabilitate. Ministrul Agriculturii, probabil, este cel care a tratat chestiunea respectivă, afacerea, în numele ministerului. În al doilea rând, vorbim despre modul şi uşurinţa cu care s-a dat acea garanţie guvernamentală fără o verificare foarte exactă a partenerilor.

În plus, nu trebuie omis cel care a manageriat programul şi cel care nu l-a gestionat cum trebuie şi nu a avut grijă să protejeze garanţia guvernamentală dată partenerului american.

Reporter: A trecut aproape un deceniu de la această afacere. De ce tocmai acum aţi început verificările?

Valeriu Tabără: Pentru că acum analizăm situaţia respectivă. După cum ştim, acest program a mai revenit, de la închiderea cazului, în discuţie. Însă Romag apare, prin multe alte probleme, care sunt înregistrate în istoria fostului RAIF (Regia Autonomă de Îmbunătăţiri Funciare). RAIF a fost obligat să se despartă în două componente, Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF). SNIF a fost o societate reziduală şi marea parte a chestiunilor reziduale a rămas şi de la acest program Romag. Atunci când faci analize, cum facem noi în prezent la ANIF şi la SNIF, nu poţi să ocoleşti această problemă a programului Romag.

Reporter: Ce a însemnat, în opinia dumneavoastră, acest program?

Valeriu Tabără: Programul Romag a însemnat, pentru agricultură, o pierdere imensă. O intenţie bună, dar gestionată prost şi nu numai atât. S-a ajuns până la o acţiune care are efecte negative asupra unui sistem întreg. Şi mă refer aici la această societate, la SNIF, căreia i s-a plasat acest bolovan şi cu care a rămas legată de gât, mergând practic cu nasul în pământ. Atât de aplecată a rămas după acest plasament de creanţă... Nu mai vorbesc de o înstrăinare şi de o pierdere a utilajelor nevalorificate corespunzător, aşa cum ar fi trebuit pentru a se recupera o parte din pierdere. Părerea mea este că absolut tot ceea ce a însemnat programul Romag, prin gestionare, prin aducerea lui pe garanţie guvernamentală, a fost o gravă eroare.

Reporter: Eroare sau nu, cazul s-a închis printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale (NUP)...

Valeriu Tabără: Aşa este. Dar asta s-a făcut trecând, în goană peste documente. Programul Romag a făcut obiectul unei anchete şi s-a dat NUP. Mie însă mi se pare că acest caz a fost tratat cu o extraordinar de mare superficialitate. Dovada incompetenţei şi a unei proaste gestionări s-au dovedit prin executarea statului român cu peste 80 de milioane de dolari. Această chestiune va intra în raportul final al Comisiei de anchetă pentru reatenţionarea organelor în drept pentru a reverifica acest program şi modul cum a fost el gestionat.

Reporter: La ce organe de drept faceţi referire?

Valeriu Tabără: Noi vom merge probabil, la final, pe sesizarea mai multor instituţii ale statului. În primul rând vorbim despre Curtea de Conturi, instituţie care a fost sesizată, dar, din păcate, ne transferă într-un program pe 2010. Însă noi vom solicita o reprogramare pentru 2009, având în vedere şi statutul SNIF-ul, aflat în administrare specială până la 31 decembrie 2009. Mai vorbim despre Procuratură, Ministerul Public, DNA este posibil să fie sesizată, Ministerul de Interne.

Reporter: În cazul procurorului de caz care a dispus NUP aveţi în vedere anumite măsuri?

Valeriu Tabără: În cazul procurorului care a dat NUP cred că ar trebui efectuate anumite verificări. Da, trebuie verificat, reanalizat, inclusiv persoanele care au dat NUP. Noi nu ne putem constitui în parte împotriva procurorului de caz, dar ne vom manifesta un punct de vedere. Tot ce exprim acum este un punct de vedere propriu, din analizele şi cazurile pe care le cunosc. Dacă procuratura sau DNA se implică şi în cazul procurorului de caz, dacă se constată că ancheta a fost determinată şi dusă într-un anumit sens, este o altă chestiune. Este obligaţia altor factori să se sesizeze.

Reporter: Ce acţiuni concrete a făcut Comisia de anchetă în privinţa acestui program până în prezent?

Valeriu Tabără: Pe problemele sectorului de îmbunătăţiri funciare,

irigaţii şi nu numai, noi am atenţionat, până în prezent, Ministerul Agriculturii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Curtea de Conturi. De asemenea, am transmis către instituţii, inclusiv către Ministerul Agriculturii, respectiv Direcţia de Îmbunătăţiri Funciare, o serie de întrebări referitoare la situaţiile de la ANIF şi SNIF. În cazul programul Romag, am cerut Direcţiei de Îmbunătăţiri Funciare din cadrul Ministerului Agriculturii o serie de lămuriri. În mare parte am primit răspunsurile la întrebările adresate.

Reporter: Putea fi evitată această afacere ce s-a dovedit, în cele din urmă, păguboasă pentru stat sau presiunile au fost foarte mari, inclusiv pe linie diplomatică, la aceea vreme?

Valeriu Tabără: Dacă mă întrebaţi de diplomaţie, bănuiesc că ambasadorul României în SUA la acea vreme, Mircea Geoană a fost şi el chestionat. Cert este că firma americană a venit în România încă din 1995. Şi eu, în calitate de ministru, am avut discuţii cu ei, şi în ţară, şi în Statele Unite. Numai că, din discuţiile pe care le-am avut, ştiind situaţia din Ucraina (n.r. şi Ucraina a avut un program similar, care a eşuat), eu aveam o notă de informaţii...

Reporter: De la serviciile secrete?

Valeriu Tabără: Da, de la sistemele de informaţii, de la servicii. Un ministru trebuie sa beneficieze de aceste informaţii şi să ştie să le valorifice. Eu cu aceste informaţii îmi începeam ziua de lucru. Bănuiesc că şi acum se primesc anumite note. Dacă miniştrii nu intră în posesia lor este grav.

Reporter: Revenind, ce dicuţie aţi avut cu americanii?

Valeriu Tabără: În discuţia pe care am avut-o cu ei, având această informaţie, a fost vorba de colaborare, însă fără garanţii guvernamentale. Trebuia să fie o afacere, o chestiune pur economică, între societăţi, iar Guvernul să nu aibă nicio treabă. Noi colaborăm şi cu alte firme din SUA fără nicio problemă, fără garanţii. Îmi amintesc că prin anii` 92, un secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii a semnat o garanţie guvernamentală de 24 de milioane de dolari pe capota unei maşini. Cu toate că nu avea niciun drept să o facă în calitatea sa de secretar de stat, ministerul a trebuit să plătească aceşti bani.

Reporter: Ce termen limită de finalizare a raportului a primit Comisia de anchetă?

Valeriu Tabără: Până pe 12 august. Noi încercăm să facem un raport greu, cu toate că am avut la dispoziţie un timp foarte scurt. Raportul îl vom înainta Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor. Biroul hotărăşte dacă ajunge la Comisia Juridică, dar în mod sigur va trebui să ajungă şi în plen pentru aprobare.

Reporter: Comisia va recomanda începerea urmării penale pe numele anumitor persoane verificate?

Valeriu Tabără: Eu nu sunt acuzator, eu sunt constatator. Dacă aceste probleme sunt de natură juridică, penală, sau de altă natură o va constata Comisia juridică, care va decide sau nu să intre pe proceduri. Noi vom sesiza neregulile descoperite şi evident vom face nişte recomandări...

Reporter: Vă mulţumesc!