"O serie de ţări din Europa Centrală şi de Est- Letonia, Ungaria, Bulgaria, România, Turcia şi Serbia fiind cel mai des menţionate- sunt vulnerabile la criza globală a creditelor, date fiind dezechilibrele macroeconomice pe care le înregistrează şi ar putea suferi într-adevăr o anumită presiune, însă riscul unei corecţii prelungite este încă redus", a apreciat Marcus Svedberg, economist şef la East Capital, cea mai mare companie de investiţii specializată pe pieţele est europene.
Analiştii de la East Capital atrag atenţia în primul rând asupra legăturii dintre criza creditelor şi economiile supra-încălzite. Deşi la bază o problemă americană, criza a scumpit creditele la nivel internaţional şi a redus disponibilitatea instituţiilor financiare de a acorda împrumuturi. Economistul şef de la East Capital a precizat: "Schimbarea a fost foarte rapidă. Nu mai târziu de această vară, opinia generală indica existenţa unei lichidităţi abundente pe piaţă. Acum, ţări cu mari deficite de cont curent, cum sunt Letonia, Bulgaria, România şi Serbia, întâmpină costuri ridicate de finanţare a acestor deficite pe pieţele internaţionale. Însă, în cazul acestor ţări, nevoia de a apela la credite internaţionale este relativ redusă, întrucât îşi finanţează deficitele prin investiţii străine directe - în cazul Bulgariei, României şi Serbiei - sau prin împrumuturi inter - bancare, cum este cazul Letoniei. În acest sens, criza pe pieţele de creditare nu reprezintă o problemă iminentă pentru aceste economii.
Pe de altă parte însă, o reducere masivă şi prelungită a investiţiilor străine directe sau o reducere dramatică a dorinţei de susţinere din partea băncilor-mamă din Europa de Vest ar putea pune într- adevăr o presiune asupra acestor pieţe, dar aceste fenomene par destul de puţin probabile în viitorul apropiat".
Analiştii de la East Capital consideră că, în general, situaţia macroeconomică în Europa de Est este probabil mai puternică decât oricând; lucrurile stau bine în primul rând în cazul celor două mari ţări din regiune - Rusia şi Polonia, care înregistrează creşteri economice semnificative şi nu manifestă dezechilibre majore. "Această situaţie macroeconomică solidă din zonă se dovedeşte a fi un inel de protecţie rezistent la turbulenţele globale. În plus, aşa cum am arătat şi alte rânduri, legătura directă slabă între Europa de Est şi SUA este un alt motiv care explică de ce pieţele noastre s-au dovedit a fi atât de rezistente în timpul acestei crize", subliniază Marcus Svedberg. De altfel, Banca Mondială a arătat recent că efectele negative ale crizei creditelor asupra economiilor emergente au fost până în prezent mai scăzute decât era de aşteptat, iar cele 8 + 2 noi state membre UE au fost la rândul lor şi mai puţin afectate decat alte pieţe emergente. "Anumite sectoare sau punctual anumite companii, care au o expunere mare pe piaţa internaţională a creditelor sau activează în domeniul imobiliar, ar putea însă cunoaşte o anumită presiune în lunile următoare", precizează Marcus Svedberg.
Corelat cu criza creditelor, analiştii de la East Capital atrag de asemenea atenţia asupra riscului de scădere a creşterii economice din Europa de Est, în special în cazul economiilor supra-încălzite. "Dezvoltarea rapidă a creditelor a fost un factor important care a contribuit la creşterea acestor economii; acum însă, scumpirea creditelor va încetini ritmul de creştere al acestora. Atât timp însă cât această încetinire este moderată- ea poate fi un lucru bun, întrucât multe dintre aceste economii ar avea nevoie de o frână", spune Economistul Şef de la East Capital.