ECA: Mecanismul Next Generation EU încurcă finanţele europene

• Potrivit auditului efectuat de ECA cu privire la bugetul UE pe anul trecut, costurile suplimentare pentru împrumuturile aferente Next Generation EU se vor situa între 17 şi 27 miliarde euro • Pentru finanţarea acestui mecanism, UE s-a împrumutat până acum cu 268,4 miliarde euro

Costurile suplimentare pentru împrumuturile aferente mecanismului Next Generation EU pun o presiune suplimentară asupra bugetului Uniunii Europene, prin prisma împrumuturilor contractate, afirmă auditorii Curţii de Conturi Europene (ECA), în raportul publicat aseară cu privire la cheltuielile efectuate de blocul comunitar în anul 2023.

Potrivit documentului citat, costurile suplimentare pentru împrumuturile aferente Next Generation EU sunt estimate la o valoare totală cuprinsă între 17 miliarde euro şi 27 miliarde euro, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetul UE, fiind vorba despre împrumuturi. Auditorii ECA susţin că aceste împrumuturi cresc expunerea financiară a Uniunii şi atrag atenţia asupra riscului ca aceste datorii să devină o povară pentru bugetele viitoare, dacă nu sunt gestionate corespunzător.

În ceea ce priveşte creşterea datoriei şi expunerii financiare a UE, conform sursei citate anul trecut datoria UE a atins 458,5 miliarde euro, fiind mai mare cu 32% faţă de anul 2022 (când se stiua la 348 miliarde euro). ECA arată că această majorare a datoriei blocului comunitar a fost determinată în principal de împrumuturile contractate pentru finanţarea Next Generation EU, care au ajuns la 268,4 miliarde euro. Astfel, UE a devenit unul dintre cei mai mari emitenţi de datorie la nivel european, ceea ce ridică întrebări cu privire la capacitatea sa de a gestiona aceste obligaţii financiare pe termen lung.

• Creşte numărul erorilor privind cheltuirea fondurilor europene

O altă problemă constatată de auditorii din cadrul ECA este creşterea ratei de eroare estimată pentru cheltuielile din bugetul UE, care a ajuns la 5,6% (191,2 miliarde de euro) în 2023, faţă de 4,2% în 2022 şi 3,0% în 2021.

În comunicatul de presă publicat ieri de ECA odată cu raportul de audit privind bugetul UE pe anul trecut se precizează referitor la respectiva rată de eroare: "Acest lucru este îngrijorător. În plus, există nereguli care afectează o parte din cei 48 miliarde de euro cheltuiţi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, principalul pilon al pachetului NextGeneration EU de redresare post-pandemie. Auditorii au detectat cazuri în care s-au făcut plăţi deşi nu erau îndeplinite toate condiţiile necesare. Pe lângă aceasta, sistemele de control naţionale erau deficiente".

Potrivit auditorilor europeni, erorile sunt concentrate în special în cheltuielile pentru politica de coeziune, unde rata de eroare a atins 9,3% în 2023, comparativ cu 6,4% în 2022 şi 3,6% în anul 2021. Aceasta sugerează o presiune tot mai mare asupra administraţiilor naţionale de a absorbi rapid fondurile europene, ceea ce a dus la o utilizare necorespunzătoare a acestora. Creşterea nivelului de eroare este strâns legată de complexitatea normelor pe care statele membre trebuie să le respecte atunci când gestionează fondurile de coeziune şi alte programe, ceea ce duce la dificultăţi în implementarea eficientă a proiectelor finanţate.

O atenţie deosebită în raport este acordată Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR), principalul instrument de sprijin financiar al UE pentru redresarea economică post-pandemie. Raportul Curţii de Conturi Europeană subliniază că în 2023, aproximativ o treime din plăţile efectuate prin MRR nu au respectat regulile şi condiţiile aplicabile. Auditorii au identificat numeroase deficienţe în sistemele de control naţionale care gestionau fondurile MRR, precum şi nereguli în îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor necesare pentru accesarea fondurilor. Aceste deficienţe includ atât erori în proiectarea obiectivelor, cât şi lipsa fiabilităţii în raportarea statelor membre. Astfel, se menţionează riscul ca tipuri similare de erori să se regăsească în alte programe europene, cum ar fi cele pentru coeziune, din moment ce aceleaşi organisme naţionale controlează fondurile. Un alt aspect important subliniat în raport este faptul că, spre deosebire de fondurile structurale obişnuite, plăţile din MRR nu necesită respectarea normelor UE şi naţionale ca o condiţie prealabilă. Acest lucru creează un risc suplimentar, deoarece nu există o verificare sistematică a conformităţii înainte de efectuarea plăţilor.

• Impactul războiului din Ucraina şi riscurile asociate

Sursa citată arată că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra bugetului UE. Ajutorul financiar acordat Ucrainei s-a dublat în 2023, ajungând la 33,7 miliarde euro, comparativ cu 16 miliarde euro în 2022. Acest sprijin financiar este esenţial pentru susţinerea Ucrainei, dar, în acelaşi timp, adaugă o presiune suplimentară asupra bugetului european. În plus, auditorii au avertizat că riscul neonorării obligaţiilor de rambursare ar putea exercita o presiune şi mai mare asupra exerciţiilor bugetare viitoare.

ECA afirmă că un aspect îngrijorător este legat de Mecanismul pentru Ucraina, care a fost creat în 2024 pentru a oferi sprijin suplimentar, sub formă de credite, în valoare de 33 miliarde euro. Aceste credite nu necesită provizionare, ceea ce, în opinia auditorilor europeni, ridică riscul unor eventuale pierderi financiare pe termen lung, în cazul în care rambursarea nu este realizată conform aşteptărilor.

Faţă de toate cele de mai sus, auditorii ECA afirmă că Uniunea Europeană trebuie să îşi consolideze structurile de guvernanţă financiară şi să asigure o utilizare mai eficientă şi mai transparentă a fondurilor. Aceasta va fi esenţială nu doar pentru menţinerea încrederii cetăţenilor europeni, ci şi pentru protejarea bugetelor viitoare şi pentru susţinerea obiectivelor de coeziune şi redresare economică.