ECONOMIA AMERICANĂ, VINDECATĂ DE COVID Rezerva Federală dă startul creşterilor dobânzii de politică monetară

Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat, miercuri seară, prima majorare de dobândă de politică monetară din decembrie 2018 încoace, ca reacţie la inflaţia tot mai ridicată apărută pe fondul cantităţii imense de lichidităţi introdusă în pieţe pentru susţinerea economiei în timpul şocului Covid-19. De asemenea, Fed-ul a anunţat încă şase creşteri succesive de dobândă în acest an, plus alte trei în 2023, dar analiştii spun că mutarea Rezervei Federale era aşteptată de pieţe.

După ce a menţinut rata dobânzii de referinţă aproape de zero de la începutul pandemiei Covid-19, Consiliului de Politică Monetară (FOMC) a decis creşterea ratei cu un sfert de punct procentual, adică 25 de puncte de bază. Mişcarea duce rata în intervalul 0,25%-0,5% şi implică creşterea costurilor de finanţare pentru mai multe forme de credite.

În esenţă, percepţia este că Fed-ul caută un echilibru între temperarea inflaţiei şi menţinerea creşterii economice, elemente faţă de care banca centrală a SUA şi-a schimbat aşteptările, inclusiv pe fondul conflictului din Ucraina.

Dacă în decembrie 2021, membrii Consiliului de Politică Monetară estimau pentru acest an o creştere a indicelui preţurilor de consum, fără energie şi alimente, de 2,7%, acum prognoza este de 4,1%, urmând ca inflaţia să ajungă la ţinta de 2% după 2024. În ceea ce priveşte PIB-ul, estimarea din decembrie de 4% a fost redusă acum la 2,8%, pe fondul posibilelor implicaţii ale războiului din Ucraina.

Analistul economic Aurelian Dochia este de părere că măsurile anunţate de Rezerva Federală vor duce la întărirea dolarului şi la creşterea randamentului obligaţiunilor, ceea ce va face ca acţiunile să devină mai puţin atractive pentru investitori, mai ales în contextul războiului din estul Europei. În ceea ce priveşte impactul măsurilor Rezervei Federale asupra pieţelor financiare din ţara noastră, analistul economic vede un efect asupra cursului de schimb al leului faţă de dolar, în sensul că leul va continua să se deprecieze.

Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al casei de brokeraj Goldring, spune că decizia Rezervei Federale era inclusă în preţuri, fapt reflectat de evoluţia de ieri a pieţelor.

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, spune că Rezerva Federală şi-a anunţat întregul ciclu de majorare a dobânzii de politică monetară, ceea ce dă o anumită încredere pieţei. "Rata va urca spre 2,75% anul viitor, care este un nivel rezonabil şi poate că, în felul acesta, dobânda la dolar va deveni cel puţin zero, dacă nu real pozitivă. În general, pentru ca achiziţia de instrumente cu venit fix, cum sunt titlurile de stat, să aibă sens, trebuie ca dobânzile să fie real pozitive. Iar Fed-ul a arătat pieţei că duce dobânzile acolo".

În acelaşi timp, creşterea dobânzilor nu este atât de mare încât să aibă un impact negativ asupra economiei Statelor Unite, este de părere analistul CFA.

Având în vedere că nimeni din lume nu îşi propune dobânzi real-pozitive la depozitele bancare, nici România nu îşi va propune aşa ceva, ne-a precizat Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Potrivit acestuia, dobânzile active plătite de populaţie şi întreprinderi pentru credite vor rămâne mai mari decât în alte ţări. De asemenea, arată reprezentantul BNR, sistemul bancar românesc are în prezent cei mai buni indicatori din istoria post-decembristă a României.

• AURELIAN DOCHIA, ANALIST ECONOMIC: "Îndoielile privind caracterul tranzitoriu al inflaţiei nu îşi mai au locul, în contextul actual"

Analistul economic Aurelian Dochia este de părere că măsurile anunţate de Rezerva Federală vor duce la întărirea dolarului şi la creşterea randamentului obligaţiunilor, ceea ce va face ca acţiunile să devină mai puţin atractive pentru investitori, mai ales în contextul războiului din estul Europei.

Domnia sa ne-a spus: "Mutarea Fed-ului era aşteptată pentru că despre ridicarea dobânzilor se discută de multă vreme şi cam toţi analiştii se aşteptau la şase-şapte creşteri în acest an, cu paşi mici, de 0,25%. Iar îndoielile privind caracterul tranzitoriu al inflaţiei evident că nu îşi mai au locul, în contextul actual".

În opinia sa, în aceste condiţii, probabil dolarul va continua să se întărească în raport cu alte monede, mai ales că în zona euro Banca Centrală Europeană nu a anunţat măsuri atât de ferme de creştere a dobânzilor, ceea ce înseamnă că euro rămâne în urmă. "O întărire a dolarului împreună cu creşterea randamentului obligaţiunilor face ca aceste active să devină mai atractive în detrimentul acţiunilor, mai ales că vor exista mari incetitudini în legătură cu performanţa economică a companiilor, în condiţiile şocului produs de tensiunile din Ucraina", a afirmat Aurelian Dochia.

• "Leul va continua să se deprecieze faţă de dolar", consideră analistul economic

În ceea ce priveşte impactul măsurilor Rezervei Federale asupra pieţelor financiare din ţara noastră, analistul economic vede un efect asupra cursului de schimb al leului faţă de dolar, în sensul că leul va continua să se deprecieze. "Acest lucru va avea probabil impact asupra împrumuturilor în dolari pe care le vom face din pieţele internaţionale, ce vor fi mai scumpe. Din păcate, noi suntem în continuare obligaţi să ne împrumutăm atât pentru plata scadenţelor anterioare cât şi pentru deficitele din acest an", a spus Aurelian Dochia.

În opinia sa, piaţa de acţiuni din România va avea o performanţă mediocră pe termen scurt şi chiar mediu, nu neapărat din cauza deciziei Fed şi a evoluţiilor din Statele Unite, ci pe fondul conflictului ce are loc chiar lângă noi. "Războiul din Ucraina va afecta performanţa unor companii, ceea ce se va vedea pe bursă", a conchis analistul economic. (A.I.)

• DRAGOŞ MESAROŞ, DIRECTOR DE TRANZACŢIONARE LA GOLDRING: "Urmează o perioadă dificilă în mai-iunie, când inflaţia va depăşi 12%"

Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al casei de brokeraj Goldring, spune că decizia Rezervei Federale era inclusă în preţuri, fapt reflectat de evoluţia de ieri a pieţelor.

"Mai toată lumea se aştepta la o primă creştere de 0,25%, ceea ce se vede şi în evoluţia de astăzi (n.r. ieri la ora 13:00) a pieţelor, care sunt în creştere. Inflaţia este foarte mare, dobânzile sunt încă jos, aşa că nu a fost ceva deosebit", ne-a spus brokerul de la Goldring.

Dragoş Mesaroş a adăugat: "Teoretic, creşterea dobânzilor implică scăderi ale burselor. Vedem că, de la începutul anului, în Statele Unite piaţa (n.r. indicele S&P 500) este în scădere cu circa 8%, în Germania indicele DAX are un minus de 9-10%, iar la noi scăderea este cam de 4-5%. Practic, acum avem o mişcare de revenire după căderile mari de săptămâna trecută, dar încă suntem pe minus de la începutul anului şi nu mă aştept la nimic spectaculos".

Din punctul său de vedere, perioada mai-iunie va fi dificilă pentru pieţe, iar per ansamblu brokerul nu se aşteaptă ca indicele BET să aibă creştere semnificativă, în acest an.

"Vedem că în Ucraina încep discuţiile de pace, ceea ce este un lucru pozitiv, iar la noi apar convocatoarele cu propunerile de dividende, fapt care mai ridică preţurile acţiunilor. Dar urmează şi o perioadă dificilă în mai-iunie, când inflaţia va depăşi 12% (...). În ansamblu va fi un an destul de dificil şi nu mă aştept la creştere pentru indicele BET. După cum am mai spus, mă aştept ca indicele să încheie anul între minus 5% şi plus 5% faţă de nivelul de anul trecut", ne-a spus Dragoş Mesaroş. (I.A.)

• ADRIAN CODIRLAŞU, VICEPREŞEDINTE AL CFA ROMÂNIA: "Rezerva Federală şi-a anunţat întregul ciclu de majorare a dobânzii, ceea ce dă o anumită încredere pieţei"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, spune că Rezerva Federală şi-a anunţat întregul ciclu de majorare a dobânzii de politică monetară, ceea ce dă o anumită încredere pieţei. "Rata va urca spre 2,75% anul viitor, care este un nivel rezonabil şi poate că, în felul acesta, dobânda la dolar va deveni cel puţin zero, dacă nu real pozitivă. În general, pentru ca achiziţia de instrumente cu venit fix, cum sunt titlurile de stat, să aibă sens, trebuie ca dobânzile să fie real pozitive. Iar Fed-ul a arătat pieţei că duce dobânzile acolo".

În acelaşi timp, creşterea dobânzilor nu este atât de mare încât să aibă un impact negativ asupra economiei Statelor Unite, este de părere analistul CFA.

"Trebuie să ţinem cont de faptul că Rezerva Federală are ca obiectiv nu doar ţintirea inflaţiei, ci şi ocuparea forţei de muncă. Prin urmare, vrea să găseacă cumva un compromis între inflaţie şi creştere economică. Iar cum piaţa muncii din Statele Unite stă foarte bine, poate majora rata dobânzii fără să lovească economia. Iar asta s-a văzut în pieţe, care au răspuns pozitiv la mesajul Fed-ului. Dar, în continuare în bursele de acţiuni volatilitatea este mare, pe seama aversiunii la risc cauzată de invazia Rusiei în Ucraina. Să sperăm că acest război se va termina cât mai repede, altfel pieţele vor rămâne sub presiune", spune Adrian Codirlaşu.

În opinia sa, creşterea dobânzii dolarului va duce la creşterea ratelor de dobândă peste tot în lume, inclusiv pentru lei. "Dolarul este moneda care se bucură de cea mai mare credibilitate la nivel global, iar rata dobânzii la dolar este rata fără risc, sau cu cel mai mic risc. Prin urmare, pentru orice alt activ cu risc mai mare, dobânda trebuie să fie mai mare. Iar asta va determina creşterea ratelor de dobândă peste tot în lume", a conchis analistul CFA.

Spre deosebire de Rezerva Federală, care abia a decis prima creştere a dobânzii cu un sfert de punct procentual, în intervalul 0,25%-0,5%, ieri Banca Angliei a majorat rata-cheie pentru a treia oară din luna decembrie a anului trecut încoace, până la 0,75%, în condiţiile în care inflaţia se află la maximul ultimilor trei ani.

După un start de sesiune în creştere, ieri la ora 17:00 pieţele de acţiuni europene erau în scădere, indicele Stoxx 600 având un declin de 0,3%. În Statele Unite indicii aveau un declin uşor în prima parte a zilei bursiere, S&P 500 fiind în depreciere depreciere cu 0,03%, iar Nasdaq Composite cu 0,18%. Randamentul titlurilor de stat cu scadenţa de zece ani era de 2,14%, în scădere faţă de sesiunea precedentă, când a atins un maxim de aproape 2,25%, cel mai ridicat nivel din mai 2019. Randamentele se mişcă în sens invers faţă de preţurile titlurilor.

La Bursa de Valori Bucureşti, cu puţin timp înainte de închiderea sesiunii de tranzacţionare, indicele BET avea o creştere de 0,65%. (A.I.)

• ADRIAN VASILESCU, CONSULTANT DE STRATEGIE LA BNR: "România nu îşi va propune dobânzi real-pozitive la depozitele bancare"

Având în vedere că nimeni din lume nu îşi propune dobânzi real-pozitive la depozitele bancare, nici România nu îşi va propune aşa ceva, ne-a precizat Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Potrivit acestuia, dobânzile active plătite de populaţie şi întreprinderi pentru credite vor rămâne mai mari decât în alte ţări. De asemenea, arată reprezentantul BNR, sistemul bancar românesc are în prezent cei mai buni indicatori din istoria post-decembristă a României.

Adrian Vasilescu ne-a declarat: "Politica monetară este legată, în momentul de faţă, de o realitate foarte specială: sistemul nostru bancar are indicatorii cei mai buni, în acest an, din 1989 şi până acum. Şi indicatorul de stabilitate, şi cel de solvabilitate, şi cel de performanţă. Toţi sunt foarte buni, avem un stoc mare pentru România de depozite ale populaţiei în care sunt păstrate economisirile, un stoc care depăşeşte cu un sfert stocul de credite. Deci, practic, întreg procesul de creditare, şi pentru populaţie şi pentru companii, este asigurat în România din depozitele bancare. Ceea ce nu merge bine în România este intermedierea financiară, un indicator care are multe conivenţe şi multe efecte negative. Intermedierea financiară, adică totalitatea creditelor private pentru populaţie şi companii raportate la PIB. (...) România, cu a 6-a populaţie a Uniunii Europene, are o intermediere financiară de 27% din PIB, un PIB de circa 220 de miliarde de euro împărţit la 18-19 milioane de oameni. Asta înseamnă că se plimbă foarte puţini bani în sistemul nostru de creditare. Este o cerere de credite care se conturează, dar virtual, în sensul că este o mare poftă de credite şi o foarte mică parte a populaţiei care este selectată pentru a primi credite de la bănci. La fel, o mică parte dintre întreprinderi, foarte puţine, se califică la creditul bancar. În această situaţie, dobânzile la credite sunt mari, iar dobânzile la depozite sunt mici. Este normal să fie dobânzile la depozite mici, în condiţiile în care avem o inflaţie mare şi nicăieri în lume nu s-a propus ca sistemul bancar să asigure dobânzi la depozite care să egaleze cel puţin rata inflaţiei, care este peste tot în lume, din America până în Japonia, de peste 7%. America merge cu 8%, cât mergem şi noi, BCE are inflaţia mai mică pentru că vin mai de departe. Ei au avut un an şi ceva de deflaţie şi au ajuns greu la 2%, au trecut ca trenul de 2% şi au mers mai departe spre 7%. În condiţiile acestea, cum nimeni nu îşi propune să facă dobânzi real-pozitive la depozitele bancare, nici România nu îşi va propune, mai ales că România nu are condiţii materiale să facă asta. Iar dobânzile active plătite de populaţie şi întreprinderi pentru credite vor rămâne în continuare mai mari decât în alte ţări".

• Vasilescu: "Inflaţia, în România, are la bază criza energetică"

Conform acestuia, inflaţia, în România, are la bază criza energetică, nu altceva, iar efectele războiului din Ucraina asupra inflaţiei nu sunt încă vizibile. Acesta a mai subliniat că România încă are rezerve suficiente de cereale în depozite.

"Preţurile din energie au provocat explozia preţurilor la celelalte (bunuri şi) mărfuri. Aşa că, deocamdată, nu se văd efectele războiului din Ucraina, dar s-ar putea ca, în viitor să se resimtă. Rusia şi Ucraina sunt cele mai mari producătoare de cereale din Europa. Deocamdată ele fac exportul de cereale în mare parte către Asia şi Africa. Noi suntem o ţară care exportăm cereale. De exemplu, în momentul de faţă, se exportă în continuare grâu, în condiţiile în care România a avut anul trecut cea mai mare recoltă de grâu de mulţi ani încoace. (...) Anul acesta s-ar putea să fie un an secetos, dar avem încă depozite şi rezerve de cereale îndeajuns", a spus Vasilescu.

Reprezentantul BNR a adăugat că preţul uleiului de floarea soarelui creşte de mulţi ani, iar creşterea recentă pare exagerată. În privinţa investiţiilor în noi capacităţi de procesare, Vasilescu a spus că accesarea de credite este dificilă, având în vedere bilanţul companiilor din România. Mare parte din companii nu se califică, arată Adrian Vasilescu.

"Problema cu floarea soarelui este foarte veche. Preţul uleiului de floarea soarelui aleargă de mulţi ani, chiar de foarte mulţi ani. Anul acesta a alergat însă cu cea mai mare viteză, creşterea de acum de 20 şi ceva la sută este deja exagerată. (...) Finanţarea la bancă (pentru noi capacităţi de procesare) este complicată de faptul că avem 700.000 de companii în România, iar din acest stoc de capital mare parte este negativ. Adică întreprinderile au datorii mai mari decât întreaga lor avere. De asemenea, foarte multe companii sunt cu pierderi la zi. Nu se califică toate acestea la creditul bancar. Una dintre condiţiile ca să iei credit bancar este să ai trei ani consecutivi de profit. Fără trei ani consecutivi de profit nicio bancă nu stă de vorbă cu o întreprindere ca să îi dea credit, iar aceste întreprinderi cu trei ani consecutivi de profit sunt foarte puţine", a precizat reprezentantul băncii centrale.

• Adrian Vasilescu: "Statul a plătit în februarie o datorie mare, în martie o altă datorie mare; asta dă încredere pieţei financiare pentru alte datorii"

Despre achiziţiile de titluri de stat din piaţa secundară ale BNR de săptămâna trecută, Vasilescu ne-a declarat că aceastea au fost operate deoarece băncile aveau nevoie de lichiditate. Potrivit acestuia, faptul că statul reuşeşte să-şi plătească scadenţe mari cum s-a întâmplat în februarie şi martie dă încredere pieţei financiare.

"A fost un moment care nu ştiu dacă se va mai repeta, dar fiindcă băncile aveau nevoie de lichiditate, în acel moment, Banca Naţională a reluat - nu a iniţiat - ceea ce a făcut în 2020 şi 2021, anume a cumpărat obligaţiuni, titluri de stat de pe piaţa secundară în aşa fel încât băncile să fie alimentate cu lichiditate. Dar piaţa financiară a României are condiţii bune. Statul poate să-şi plătească datoriile, a plătit în februarie o datorie mare, în martie o altă datorie mare. Asta dă încredere pieţei financiare pentru alte datorii. (...) România nu are în istorie probleme mari de încetări de plăţi. Are o problemă cu faptul că a forţat într-o anumită perioadă plata datoriei externe (...). În istoria de 200 de ani de când sunt monitorizate plăţile externe, ţări dintre cele mai mari au ani destui de încetări de plăţi. Nu mai vorbesc de Grecia. România are doar două episoade de încetare de plăţi în toată această istorie. Primul este cel din timpul crizei din 1929-1933, când nu a putut să-şi plătească o datorie, iar al doilea, în 1981, când am resimţit în România efectul crizelor petrolului din 1973 şi 1979. Atât, două episoade în toată istoria aceasta", a conchis Adrian Vasilescu. (M.G.)