Economia Egiptului are nevoie de stimulente

Economia Egiptului ar putea avea nevoie de stimulente în perioada următoare, în special pentru crearea de locuri de muncă, spune ministrul finanţelor de la Cairo, Samir Radwan, care a preluat acest mandat în 31 ianuarie.

"Este nevoie de un pachet de stimulente, care are o legatură semnifcativă cu piaţa muncii", a menţionat Radwan.

Egiptenii au revenit ieri la lucru, în prima zi de muncă de după mai bine de două săptămâni în care ţara a fost paralizată de protestele împotriva lui Mubarak, care a stat la putere trei decenii. Manifestaţiile s-au soldat cu 300 de morţi, potrivit estimărilor Naţiunilor Unite. Situaţia a afectat exporturile, turismul şi a ridicat cos­tul împrumuturilor guvernului.

Samir Radwan spune că expansiunea economiei ţării ar putea fi afectată de protestele recente, iar în anul fiscal ce se încheie în iunie creşterea să fie de numai circa 4%. Dar, ministrul egiptean subliniază că este prea devreme pentru lansarea unor estimări. Autorităţile de la Cairo preconizau o creştere economică de până la 6%, înaintea crizei.

Printre primele măsuri stabilite de ministrul Samir Radwan se numără crearea unui fond de 5 miliarde lire egiptene (850 milioane de dolari), care va avea ca destinaţie despăgubirea persoanelor ce şi-au pierdut proprietăţile în timpul violenţelor şi acordarea de beneficii celor care au devenit şomeri ca rezultat al crizei din ţară.

Totodată, guvernul a oferit contracte permanente unui număr de 600.000 de egipteni care erau angajaţi temporar, pentru că nu aveau, practic, niciun fel de drepturi.

Anterior crizei, şomajul din Egipt era de circa 9%, potrivit agenţiei naţionale de statistică.

• Manifestaţii pro-democraţie şi în alte state din Orientul Mijlociu

Demisia preşedintelui egiptean Hosni Mubarak a alimentat manifestaţiile pro-democraţie şi în alte state din Orientul Mijlociu, amplificând presiunile asupra celor aflaţi la putere: Iordania, Yemen, Algeria, Sudan.

Spre exemplu, sute de oameni au ieşit în stradă, la finele săptămânii trecute, în capitala Yemenului - Sana, şi în unele provincii, strigând: "Salutăm revoluţia din Egipt. Acum a venit rândul lui Ali Abdullah Saleh".

Totodată, grupurile de opoziţie la adresa preşedintelui Algeriei, Abdelaziz Bouteflika, au mărşăluit sâmbătă, însă forţele de ordine au intervenit, arestând sute de persoane, în condiţiile în care în ţară sunt interzise protestele.

Totuşi, mii de algerieni au sfidat interdicţia protestelor şi prezenţa poliţiei, manifestând în capitală (Alger). Aceştia cer reforme democratice.

Protestul din Egipt a urmat manifestaţiilor din ianuarie, din Tunisia, care au dus la întălurarea preşedintelui Zine El Abidine Ben Ali.

Ieri, armata Egiptului "curăţa" piaţa Tahrir din Cairo, în care protestatarii au stat timp de 20 de zile, promiţând să nu plece până când nu vor fi implementate reforme. Duminică dimineaţa, numărul protestatarilor s-a redus semnificativ, iar traficul a fost reluat în regiune.

Armata, care a preluat puterea în Egipt, a anunţat că guvernul actual şi administraţiile regionale vor garanta o tranziţie liniştită spre o putere democratică.

Acceptând rolul armatei, Frăţia Musulmană, principalul grup de opoziţie din Egipt, a solicitat încetarea stării de urgenţă, dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri libere şi corecte, sub supraveghere judiciară.