Economia UE revine la o creştere modestă, în timp ce procesul de dezinflaţie continuă

După o perioadă prelungită de stagnare, economia UE revine la o creştere timidă, în timp ce procesul de dezinflaţie continuă, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Previziunile de toamnă ale CE prognozează o creştere a PIB-ului în acest an, de 0,9 % în UE şi de 0,8 % în zona euro. Se estimează că activitatea economică se va accelera la 1,5 % în UE şi la 1,3 % în zona euro în 2025 şi la 1,8 % în UE şi la 1,6 % în zona euro în 2026.

În ce priveşte inflaţia totală în zona euro, aşteptările sunt că aceasta se va înjumătăţi în acest an, de la 5,4 % anul trecut, la 2,4 %. Va scădea însă treptat la 2,1 % anul viitor şi la 1,9 % în 2026. Se estimează că la nivel de UE procesul de dezinflaţie va fi şi mai accentuat în 2024, inflaţia totală scăzând la 2,6 %, de la 6,4 % în 2023, şi va continua să scadă la 2,4 % în 2025 şi la 2,0 % în 2026.

Creşterea economică va intra pe linie ascendentă pe măsură ce consumul se va intensifica şi investiţiile îşi vor relua creşterea.

După reluarea creşterii economice în primul trimestru al acestui an, economia UE a continuat să se extindă pe parcursul trimestrelor doi şi trei într-un ritm constant, dar nesemnificativ.

Creşterea ocupării forţei de muncă şi redresarea salariilor reale au continuat să impulsioneze veniturile disponibile, dar consumul gospodăriilor a fost limitat. Într-un context în care costul vieţii este încă mare şi incertitudinea sporită în urma expunerii repetate la şocuri extreme, dar şi stimulentele financiare pentru a economisi în cazul unor rate mari ale dobânzii, toate au condus la o economisire tot mai mare a veniturilor. În plus, investiţiile au dezamăgit, pe fondul unei contracţii profunde şi ample în toate statele membre şi pentru toate categoriile de active în prima jumătate a acestui an.

La acest moment, limitarea consumului pare să se relaxeze şi să intre pe o linie ascendentă. Se estimează că investiţiile îşi vor relua creşterea pe fondul bilanţurilor solide ale întreprinderilor, al redresării profiturilor şi al îmbunătăţirii condiţiilor de creditare. Impulsul generat de Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi de alte fonduri ale UE va provoca o creştere a investiţiilor publice în perioada analizată în previziuni.

Aşteptările financiare sunt pozitive pentru 2025 şi 2026, exporturile şi importurile vor creşte, în linii mari în acelaşi ritm, ceea ce implică o contribuţie neutră la creştere a comerţului net.

În ce priveşte procesul de dezinflaţie, care a început spre sfârşitul anului 2022, acesta continuă, chiar dacă luna trecută s-a resimtit o creştere a inflaţiei. Tendinţa a fost determinată în mare parte de preţurile la energie.

În ce priveşte preţurile în sectorul serviciilor , ele rămân mari, dar se estimează că se vor modera de la începutul anului viitor. Aceasta se datorează încetinirii ritmului de creştere a salariilor şi a creşterii preconizate a productivităţii, şi vor fi susţinute de efecte de bază negative. Aceste fenomene creează condiţiile ca inflaţia să scadă spre valoarea ţintă la sfârşitul anului viitor în zona euro şi în 2026 la nivel de UE.

Piaţa forţei de muncă din UE s-a menţinut bine în prima jumătate a acestui an şi sunt aşteptări că va rămâne puternică. Se estimează că creşterea ocupării forţei de muncă în UE va continua, deşi într-un ritm mai lent, de la 0,8 % în 2024 (0,9 % în zona euro) la 0,5 % în 2026 (0,6 % în zona euro).

Luna trecută, rata şomajului în UE a atins un nou nivel mic istoric de 5,9 %. Pentru anul 2024 în ansamblu, se estimează că ea se va situa la 6,1 % (6,5 % în zona euro) şi va continua să scadă, ajungând la 5,9 % în 2025 şi 2026 (6,3 % în zona euro).

Întrucât multe state membre depun eforturi pentru a-şi reduce rata datoriei, se estimează că deficitul public al UE va scădea pana la finalul anului, cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, la 3,1 % din PIB şi la 3,0 % în 2025. Se estimează că în 2026 dinamica economică pozitivă va reduce deficitul şi mai mult, până la 2,9 %. Pentru zona euro, se estimează că deficitul va scădea de la 3,0 % în 2024 la 2,9 % în 2025 şi la 2,8 % în 2026.

Cu toate acestea, se estimează că rata agregată a datoriei faţă de PIB la nivelul UE va creşte, de la 82,1 % în 2023 la 83,4 % în 2026. Pentru zona euro, se estimează că datoria publică va creşte de la 88,9 % din PIB în 2023 la 90 % în 2026.

În ansamblu, se resimte puternic un context de incertitudini şi riscuri de evoluţie negativă. Războiul lung dintre Rusia şi Ucraina şi conflictul intensificat din Orientul Mijlociu menţin riscurile geopolitice şi pe cele care afectează securitatea energetică. O nouă creştere a măsurilor protecţioniste luate de partenerii comerciali ar putea afecta comerţul mondial. Mai mult, întârzierile în punerea în aplicare a MRR sau un impact mai puternic decât cel preconizat al consolidării fiscale ar putea inhiba şi mai mult reluarea creşterii. În cele din urmă, inundaţiile recente din Spania arată consecinţele dramatice pe care le pot avea frecvenţa şi amploarea tot mai mare a pericolelor naturale, nu numai pentru mediu şi persoanele afectate, ci şi pentru economie.

Această analiză se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor şi a preţurilor produselor de bază. Previziunile CE sunt fundamentate pe informaţiile disponibile până la data de 31 octombrie. Ele sunt publicate bianual, primăvara şi toamna şi cuprind o gamă largă de variabile macroeconomice şi fiscale pentru toate statele membre ale UE, ţările candidate, ţările AELS şi alte economii de piaţă majore avansate şi emergente, se arată în comunicat.