English
Datoria globală a atins un nou record în primul trimestru al anului, de circa 315,1 trilioane de dolari, după o creştere de 1,3 trilioane de dolari faţă de trimestrul al patrulea din 2023 şi de 8,1 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF). Datoria globală a crescut cu 16 trilioane de dolari în 2023, după o scădere de 6,9 trilioane în 2022.
Toată creşterea din primul trimestru 2024 a avut loc la nivelul economiilor emergente, determinată în principal de China, India şi Mexic. La nivelul economiilor avansate, valoarea datoriilor a stagnat la 209,7 trilioane de dolari faţă de trimestrul precedent şi a înregistrat o creştere anuală de 3,7 trilioane. Cele mai importante creşteri s-au observat în SUA, Japonia, Irlanda şi Canada, iar cele mai semnificative scăderi au fost în Elveţia şi Germania.
Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat creştere de un punct procentual în trimestrul întâi al acestui an, după trei scăderi trimestriale consecutive, şi a ajuns la 332,7%.
Creşterea poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei creşteri a PIB-ului global nominal cu 0,1 trilioane de dolari, până la un nou record, de 94,7 trilioane de dolari, determinat mai ales de creşterea preţurilor, în condiţiile temperării creşterii economice în termeni reali.
Eficienţa datoriilor în stimularea creşterii economice continuă să se menţină la un nivel scăzut, în condiţiile în care avansul anual de 8,1 trilioane a fost însoţit de o creştere a PIB-ului nominal de 2,8 trilioane. Astfel, o creştere anuală a datoriilor cu 1 dolar a condus la o creştere economică de 0,35 dolari, după o creştere anuală de 0,33 dolari, respectiv 0,38 dolari în trimestrele anterioare.
Datoria totală la nivelul economiilor emergente a înregistrat o creştere anuală de circa 4,3 trilioane de dolari, până la 105,4 trilioane, în timp ce datoria totală de la nivelul economiilor dezvoltate a crescut cu circa 3,7 trilioane de dolari, până la 209,7 trilioane de dolari.
Povara datoriilor la nivelul economiilor emergente a înregistrat un nou record, de 257,4% din PIB, după o creştere de 6,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Raportată la PIB, datoria totală din economiile avansate a scăzut până la 377,6% în T1 2024, de la 383,8% în aceeaşi perioadă a anului trecut.
După repartizarea pe sectoare, datoriile gospodăriilor au scăzut până la 59,1 trilioane de dolari în T1 2024, de la 59,4 trilioane în trimestrul precedent, iar datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 0,4 trilioane, până la 94,1 trilioane de dolari.
Datoriile guvernamentale au înregistrat cea mai mare creştere trimestrială, de 0,8 trilioane de dolari, până la 91,4 trilioane (98,1% din PIB-ul global), iar datoriile companiilor din sectorul financiar au crescut cu 0,2 trilioane, până la 70,4 trilioane (78,4% din PIB-ul global).
Datoriile guvernamentale de la nivelul economiilor dezvoltate au crescut cu 0,5 trilioane faţă de trimestrul anterior, până la 63 de trilioane de dolari, respectiv 115% din PIB, iar datoriile guvernamentale din economiile emergente au crescut cu 0,3 trilioane de dolari, până la 28,4 trilioane de dolari, respectiv 69,8% din PIB.
Raportul de la IIF subliniază că, în ciuda perspectivelor economice la nivel global, care reprezintă "un factor pozitiv pentru dinamica datoriilor", inflaţia persistentă continuă să reprezinte un risc semnificativ, prin presiunea exercitată asupra costurilor de finanţare.
Deficitele bugetare se află încă la un nivel mai mare decât cel înregistrat în perioada premergătoare pandemiei, iar economiştii de la IIF estimează că acestea vor contribui cu circa 5,3 trilioane de dolari la nivelul total al datoriilor acumulate în acest an.
În acelaşi timp, inflaţia persistentă din SUA alimentează aşteptările privind amânarea reducerii dobânzilor de către Federal Reserve. De asemenea, o posibilă reducere a dobânzilor în zona euro ar putea conduce la aprecierea dolarului american şi la "aducerea în prim plan a tensiunilor legate de datoriile guvernamentale, în special pentru ţările în curs de dezvoltare", după cum se mai precizează în raport.
Mai mult, "creşterea tensiunilor comerciale şi fragmentarea geoeconomică mai accentuată ar putea diminua capacitatea de serviciu al datoriei externe a pieţelor emergente".
Analiştii de la IIF avertizează că semnalele privind decuplarea dintre Europa şi Statele Unite pe multiple fronturi, inclusiv creşterea economică, inflaţia, productivitatea şi datoriile guvernamentale ridică semne de întrebare privind necesitatea unor politici de stimulare în Europa, iar "intrarea abruptă pe această traiectorie ar putea declanşa aprecierea puternică a dolarului şi o fugă a capitalurilor către moneda americană".
O parte semnificativă a raportului de la Institute of International Finance a fost dedicată situaţiei din Japonia, pe fondul deprecierii puternice a yenului.
"Japonia este una dintre cele mai îndatorate ţări din lume", scriu economiştii de la IIF, în condiţiile în care datoria totală a depăşit 600% din Produsul Intern Brut, pe fondul unei creşteri de este 60 de puncte procentuale faţă de perioada premergătoare pandemiei, concentrată mai ales la nivelul sectorului financiar.
"Având în vedere că instituţiile financiare şi administraţia publică din Japonia deţin cantităţi substanţiale de active străine, deprecierea puternică a yenului japonez în raport cu monedele principalilor săi parteneri comerciali ar trebui să sprijine dinamica datoriei suverane şi a datoriei corporative a Japoniei", se mai arată în raportul GDM de la IIF, însă "un yen mai slab ar putea exercita o presiune suplimentară asupra bilanţurilor gospodăriilor prin diminuarea puterii de cumpărare a acestora şi ar putea avea un impact negativ asupra dinamicii datoriei gospodăriilor pe termen mediu".
Conform datelor de la IIF, datorii de circa 20 de trilioane de dolari, credite şi obligaţiuni, vor ajunge la scadenţă până la sfârşitul anului în economiile dezvoltate, în timp ce economiile emergente se confruntă cu scadenţe de circa 6 trilioane de dolari în aceeaşi perioadă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 07:13)
a vazut cineva consumul pe burta din japonia? credit in sus… japonia…
s c c r e t
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 08:06)
Pai le-a scazut puterea de cumparare cu 10% yen/dolar numai din 1 ianuarie pana la 8 mai. Si toate comoditatile sunt importate in dolari, petrol , metale, cereale, carne , cafea, etc.
Am citit , dar nu stiu dc e adevarat, pare absurd de mult, ca , carry trade yen/dolar ar fi de 20 trilioane usd. Indiferent cat e exact, cei ce au facut acest carry trade de la inceput, sau au actiuni, imobiliare si-au pastrat puterea de cumparare la economii. Restul populatiei a saracit, de unde consum, jos, si credite sus. Rezultatul anil;or de money printing si deficite peste deficite si datorii peste 250% din PIB. Si stai ca poate fi doar inceputul , la devalorizarea yen. Guvernul cheltuieste in continuare ca un lunatic.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 14:43)
ai grija cu "capcana" pastrarii puterii de cumparare in dividende/actiuni/imo/aur (gram aur/kg aur) valute!
indicator de urmarit Stock vs Bond ... cand stock e sus vs bond intra mai multe marfuri in cos "rents" dividende /actiuni (exituri la ele) aur grame /kg aur) sau valute... cand stock vs bond e crash... intra mai putine "marfuri" in COS "rents......etc cele de mai sus...
Razboaie si crize sunt declansate atunci cand cineva sau ceva loveste in cantitatea de "marfuri" ce intra in "rents....etc cele de mai sus".... si deci degeaba ai protectie in imo sau actiuni daca in realitate incepe sa intre mai putine marfuri in COSul respectiv...si deci esti captiv in ele si ai cost de dus cu detinerile respective... ce poti sa faci in cazul asta e sa tot acumulezi... depinde mult sa stii si ciclul din spate si ciclul in care te aflii.. ca sa nu gresesti... daca speculezi cv "marfuri" ca vor continua sa creasca real (dar cu posibila cere in scadere) acumulezi marfuri... daca speculezi ca marfurile vor stagna in pret real si cererea va creste atunci compensezi prin cerere sus pret stagnat dobazni "favorabile" si active apreciate ... din cauza fluxului de putere cumparare si nu din cauza lagului de "scumpiri" cauzat de socul in "marfuri"... si deci poti face exit din active si mutat rapid in alte active... atunci cand marfurile iti permit jonglarea si cererea te tine profitabil...
Economia poate sa aiba perioade cu "bunuri/marfuri" in COS CONSUM mai multe sau mai putine... unde poti sa ai la data a venit net real putere cos consum 1-2..la data b 1-2-3-4 la data c 1245678..la data d 13579...la data e 2468... iar la o "ultima" data sa se resete iar cu 1-2 bunuri in cos consum... ceea ce inseamna ca am fost martorii ciclurilor de comoditati... unde nu este real vorba de "Comunism/democrat/monarh/tota litar"... dar totusi pot cauza socuri ideologice-economice-militare- politice... schimband periodic "perceptiile" de "Era Economica"... din care intrii in care iesi.
Veniturile Reale Pot Creste sau Scadea periodic fata de "marfuri-consum utilitate imediata/deprecieri rapide" cat si fata de "active" etc...cele de mai sus mentionate...
Si dec putem avea Periodic Populatie cu grad ridicat de detineri "active case" dar cu grad scazut de detineri "tehnologii noi ori bunuri de consum noi"; putem avea periodic populatie cu detineri datorii mari ca procent din pib si castigare putere de cumparare "consum" fata de bunurile noi/de lux venite din extern cat si/sau cele produse intern... carand in spate un munte de datorie la care nu face inca default... tinem pretul real deflat la marfuri... si putem salta consumul cetatenilor de mai multe bunuri cu utilitate rapida/imediata.
Venitul Real Poate Creste si Fata de Active in timp ce cosul consum al cetateanului este fie scumpit de pretul marfurilor fie este consumat de mai multi indivizi-> are in grija batrani, copii, taxe marite, catei...etc.... unde net ramas sa nu fie destul de mare ...in "gradul de economisire sau investire" pentru "activ"...
Activele se pot prabusii real si fata de venituri reale...de fel activele au lag cv trimestre in raport cu venitul real ...ce urca coboara..in forma de "s" curve sau "cocoase dromader"...
Activele se pot "Scumpii" chiar si cand intra mai putinie "marfuri" in "rents...si etc..."... si se pot "ieftinii" chiar si cand intra mai multe "marfuri" in "rents...ei etc"...
La fel cum si in ani 65-75-80 in ro era moda "cartilor" de citit si cumparat... (vedeti bibliotecile oamenilor din ani 65-70-80 pline cu cartiele acelor vremuri)... la fel si acum...iar moda cu "achizitii" carti... mai nou din "mall"... intre 90-2000-2010 nu era moda "cartilor"... pentru ca era un lag si o inaccesibilitate intre generatii... ponderea de populatie ce a intrat in case intre 65-70-80 deja iese treptat din case (natural/deces)... in prezent... unde in anii 65 o medie de varsta 25-30 ani azi ai 84-89 ..clar decedati de cel putin 5-10 ani ca medie...si deci in acele case o sa avem adultii de azi cu copii sau tinerii de azi...
Unde vreau sa ajung?!...
Cand isi permit oamenii "carti in biblioteca persoanal" ca si forma recreativa ori educational suplimentara? Cand au exces de putere cumparare... tot atunci isi permit si "noile covare cu preturi reale stagnate"; noile tehnologi; sa nasca noi copii; sa imbrace copii; sa ii duca la scoala pe copii; sa isi cumpere si 1 masina (in comunism cv mai greu la noi); sa si speculeze cv....cu surplusul de bani...sau sa faca ca altii ..sa ii puna sub covor sau sipca de parchet... constatand la urmatorul soc de comoditati ca se alege praful de banet...de parca e vina iar a guvernului sau a conducatorului... nu a ciclurilor de credit si socuri in balante comerciale...
A existat o perioada cand "pensia romanilor - taiat zerourile" nu cumpara nimic...au fost pensionari cu 50 bani 1 leu sau 100-200 lei.... iar "marfurile" il luna ..si rentsurile in "satelit"...
Au fost perioade cand oamenii au facut "Averi" sile-au bagat in betoane sau case peste "pamanturi" umfland periodica "valuarea" ... in timp sa se intoaraca iar depreciate apropae sau chiar la valoarea cruda a pamantului... in raport echitabil cu veniturile nete produse local.. nu deplasate ...speculativ sau etc..infuzii capital...
La fel si cu ciclul veniturilor nete in cantitate "aur/marfuri/rentsuri/ipoteci" ...etc...
Poate ne spune domnul Isarescu cate grame de aur venit net ro in 50-60-70..cate in 92 cate in 2007..cate in 2012..cate in 1932 cate in 1945-47...cate in 1915 cate in 1918-1920 cate in 1929... cum a stat treaba cu natiile si datoriile ca procent din pib intre 1700 si 1800 si 1900 intre 1900 si 2000 si 2000 si prezent...
PS: gov japonez e fortat sa cheltuie... e fortat... nu are alta optiune...
s c c r e t
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 08:34)
Mi se pare ca se apropie ceva nasol , ca sa nu spun sfarsitul lumii sau civilizatiei, sau nu stiu. Poate ca am ajuns prea multi oameni pe planete, cifra critica, si natura intotdeauna regleaza suprapopularea cumva.
Semnalele peste tot: datorii, ca si cum n-ar mai exista ziua de maine, peste 300% din gdp ul mondial, e absurd, si nimeni nu se opreste, ca uite, la japonezi e mai mult, migratiile astea din ultimii ani, atat la noi in Europa, cat si US, o adevarata invazie, fac africanii si musulmanii vreo 5-6 copii , in saracie, si vin spre Europa valuri valuri, America de Sud, la fel, am ajuns sa ne punem problema sa mancam gandaci, ce ulei de masline, ala va fi lux, deja e lux. Amenintari cu razboaie nucleare si etc. Amenintari cu razboi civil in America, mai nou au si filme pe tema asta. Civilizatiile umane s-au autodistrus de mai multe ori in istorie, poate ca a venit randul nostru.
Am avut ani lungi de pace si prosperitate si nu i-am stiut aprecia.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 09:49)
Iti dai seama cam tarziu ca se apropie sfarsitul lumii ...
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 16:01)
Soluția este ștergerea a 25% din toate datoriile ale tuturor tarilor, indiferent de cui și cât datorează.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 17:35)
Daca eu ti-as datora 10 lei si ti-as da inapoi doar 7.5 ti-ar conveni?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 17:53)
DA!
Daca stergerea datoriei duce si la propagarea Deflatiei de Preturi si Stagnarea Reala A veniturilor ori chiar saltarea lor... poti sa ai si caz de net net 0 castig... unde cei 7,5 in raport cu datoria taiata 25% sa fie egalate... atat la preturi bunuri/etc cat si valoare cei 7,5.
au fost perioade in istorie cand lira si dolarul se intarea teribil de mult fata de alte valute internationale... si perioadele alea nu tineau ca aucm cicluri scurte de dxy... tineau pana la 50-100 si cv de ani..... epoca moderna a prins lira dolarul si altele in continua prabusire... mai ca si istoria de dupa 1800... tot in prabusire lunga le arata...chiar si cu ciclurile scurte de intarire...
s c c r e t
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 18:41)
Scăderea datoriei înseamnă falimente, invers, creștere economică. Sunt cutremurat.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2024, 18:47)
e si si…
daca vb de mazime si minime in trenduri lungi … sau de maxime si minime in cicluri scurte pe trenduri…
poti sa ai prabusire ori depravare rotala de firme si ideologii falimente monetare vechi si lipsuri artificiale declansate in maxemw datorii din trend istoric cu suceala tren iar spre minime… dar socurile sunt groaznice… in economie… mai ai si socurile periodice in ciclurile scurte de credit din trenduri fie ascendente fie descendente … ce ingroapa in “transe” trecutul pe bucati si livreaza in transe “noul”…
s c c r e t