Economist Intelligence Unit acuză politica fiscală relaxată din ţara noastră

Economist Intelligence Unit consideră că deficitul bugetar din 2008 ar putea depăşi nivelul 2,7% din PIB, deoarece realizarea veniturilor programate de Guvern este aproape imposibilă. Analiştii EIU anticipează, în ultimul raport despre România, şi cheltuieli suplimentare din partea Guvernului în anul electoral 2008. Astfel, majorările salariale şi creşterile pensiilor alături de reducerea cu două puncte procentuale la asigurările sociale vor pune serios presiune pe bugetul din 2008.

Guvernul trebuie de asemenea să aloce fonduri pentru a compensa pierderile suportate de cetăţenii care şi-au pierdut proprietatea în perioada regimului comunist. Ţara noastră va trebui să contribue cu 1% din produsul intern brut la formarea bugetului Uniunii Europene şi cu 0,5% din PIB pentru finanţarea proiectelor Uniunii Europene, mai atrag atenţia analiştii EIU.

Reformele din zonele sensibile ale economiei noastre, precum piaţa forţei de muncă şi creşterea competitivităţii agriculturii, au încetinit după aderarea României la Uniunea Europeană din ianuarie 2007, avertizează analiştii de la Economist Intelligence Unit. Ministerul Economiei şi Finanţelor a dat greş, în opinia EIU, prin relaxarea politicii fiscale, creşterile salariilor peste nivelul productivităţii, care au pus presiune pe deficitul de cont curent.

Riscurile unei politici fiscale neadecvate au fost semnalate şi de Uniunea Europeană şi de FMI, care au sfătuit Guvernul să realizeze un deficit bugetar de maxim 1% din produsul intern brut. Guvernul nu a ţinut însă seama de sfaturile primite şi a revizuit prognoza de deficit de la 2,8% la 2,4% din produsul intern brut.

După ce, în primele zece luni ale anului, soldul bugetului general consolidat a fost în excedent, excesul de cheltuieli din partea administraţiilor locale şi despăgubirile plătite celor prejudicitaţi de secetă au adus un deficit de 2,5% din produsul inten brut.

Analiştii de la Economist Intelligence Unit consideră că ţara noastră este dependentă de investiţiile străine directe. Prin urmare, intensificarea turbulenţelor la nivel global pe pieţele financiare precum şi schimbarea sentimentului investitorilor faţă de pieţele emergente vor determina apariţia unor presiuni pe leu, va creşte volatilitatea din evoluţia cursului de schimb cu efecte în inflaţie şi în încetinirea creşterii economice.

În perioada anterioară, finanţarea deficitului de cont curent se realiza în mare parte din investiţii străine directe şi prin urmare scăderea investiţiilor a determinat adâncirea deficitului de cont curent.

Cererea agregată va fi mare şi în 2008, consideră experţii EIU, datorită unei politici procioclice, creşterea salariului real şi expansiunii creditului.

Evoluţia viitoare a cursului de schimb este pusă sub semnul incertitudinii, spun analiştii Economist Intelligence Unit. Deprecierea monedei noastre naţionale faţă de euro a fost de 17,8% din iulie 2007 până în luna ianuarie a anului 2008 şi cu 9% faţă de dolarul american. Dacă turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale vor continua şi s-ar putea ca şi în cursul leului să existe corecţii, mai spun analiştii EIU.

Deficitul comercial a crescut cu 59,2% din ianuarie 2007 până în noiembrie până la 15,9 miliarde de lei. Analiştii Economist Intelligence Unit anticipează un nivel al deficitului de 14,2% din PIB în 2007 şi o adânciere a acestuia până la 17% în 2008. Creşterea prudenţei în efectuarea cheltuielior publice ar putea reduce nivelul deficitului în anul 2009. Finanţarea deficitului va reprezenta de asemenea o problemă întrucât până acum acesta se realiza din investiţii străine directe. Prin scăderea acestora va creşte nivelul datoriei externe, determinând o nouă vulnerabilitate a economiei noastre.

Analiştii Economist Intelligence Unit anticipează un nivel al inflaţiei de 6,6% pentru 2008. Ameninţările pentru prima parte a anului sunt majorările de preţuri de la sfârşitul anului 2007, care se vor resimţi în preţurile produselor şi vor determina o creştere substanţială a indicelui preţurilor de consum. Analiştii se aşteaptă la noi majorări de preţuri pentru produsele administrate, precum şi creşteri ale accizelor pentru tutun şi alcool. Pentru anul 2009 ei prevăd o inflaţie de 4,2%. Diminuarea nivelului inflaţiei se va datora sfârşitului perioadei de alegeri electorale.

Potrivit EIU, ţinta de inflaţie din 2007 a fost ratată datorită majorărilor de preţuri pentru produsele alimentare şi preţurilor produselor admnistrate. BNR a continuat restrictiviatea politicii monetare, ridicând nivelul dobânzii de politică monetră la 9% în şedinţa Consiliului de Administraţie din 4 februarie. Cu toate acestea, Economist Intelligence Unit consideră că performanţa la nivelul inflaţiei va fi mai slabă anul acesta faţă de precedentul.

Economist Intelligence Unit anticipează o creştere economică în termeni reali de 5,5% pentru anul 2008, afectată fiind de nivelul redus al veniturilor bugetare cât şi de creşterea preţurilor la petrol. În 2009, care va fi de asemenea an electoral, ritmul de creştere al produsului intern brut se va încetini la 5%, anticipează EIU.