Economist Intelligence Unit recomandă Guvernului prudenţă în cheltuieli

Analiştii Economist Intelligence Unit (EIU) se aşteaptă ca, în următorii doi ani, deficitul bugetar al României să depăşească 3% din PIB, atât în 2008 cât şi în 2009, pe fondul viitoarelor alegeri parlamentare şi locale care vor aduce o majorare a cheltuielilor bugetare şi recomandă Guvernului o atitudine mai prudentă în privinţa acestora.

Reducerea cu 6% a contribuţiilor pentru asigurări sociale, creşterea cheltuielilor pentru acest buget, constituirea unui fond pentru despăgubirea celor care şi-au pierdut proprietăţile în timpul conducerii comuniste, precum şi contribuţiile de 1% pentru bugetul UE şi, respectiv, 0,5% din PIB pentru proiecte cofinanţate, vor contribui, de asemenea, la majorarea deficitului.

Potrivit aceluiaşi raport, produsul intern brut va avea în 2008 şi 2009 o creştere anuală de 5 - 5,5%, iar evoluţia cererii va fi mult încetinită în 2009, odată ce alegerile vor fi dispărut din peisaj. Cu toate acestea, în 2008, presiunile inflaţioniste vor rămâne ridicate, iar pentru 2009 este prognozat un nivel al ratei inflaţiei de 4,1%. Deficitul de cont curent aferent următorilor doi ani se va localiza în jurul nivelului de 14-15% din PIB, potrivit analiştilor EIU.

Pentru acest an, EIU estimează un nivel al consumului sectorului public de 12 miliarde de lei, acesta urmând să ajungă la 13 miliarde în 2008 şi, respectiv, 2009 şi se aşteaptă la o creştere a produsului intern brut de 5,3% în 2008 şi 5% în 2009.

Rata somajului este previzionată la 4,4% în 2008 şi la 4% în 2009.

Rata de schimb valutar lei/dolari va ajunge în următorii doi ani, potrivit estimărilor EIU, la 2,36 şi respectiv 2,50 lei/dolar, iar cursul leu/euro se va poziţiona la nivelul de 3,28 şi respectiv 3,24 lei/euro.

Viitorul depinde de situaţia politică

În mod cert, viitorul depinde de situaţia politică, susţin analiştii EIU. Ostilităţile la nivelul partidelor de la guvernare, PNL şi PSD, precum şi cele dintre premier şi preşedinte nu vor face decât să continue instabilitatea scenei politice. Guvernul minoritar va fi în continuare obligat să facă tot felul de concesii politice PSD-ului pe care se bazează pentru a obţine majoritatea parlamentară, acest lucru având consecinţe negative asupra macroeconomiei.

Atât UE, cât şi Banca Mondială au criticat ritmul lent de după aderarea din 2007 în adoptarea reformelor şi a măsurilor menite să eradicheze corupţia. Trecerea controlului asupra investigării corupţiei din mâinile preşedintelui în atribuţiile unui comitet criticat explicit în ultimul raport al Băncii Mondiale, a încetinit ritmul de investigatie a activităţii a trei miniştri şi poate activa clauza de salvgardare. Acţiunea guvernului intră în contradicţie cu avertizarea preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, de a intensifica măsurile împotriva corupţiei şi asigurării independenţei sistemului judiciar.

Autorităţile române consideră că încă pot face faţă deficitelor externe ridicate, bazându-se pe venituri semnificative din privatizări şi investiţii străine directe, însă în perioada ianuarie-august, aceste investiţii nu au acoperit decât 40% din deficitul extern, comparativ cu nivelul de 90% aferent anului 2006.

Din programul Guvernului pentru următorii doi ani nu reiese că se vor lua măsuri pentru a reduce deficitul, singura soluţie pentru a contracara creşterea vulnerabilităţii externe a ţării noastre datorată viitoarei scăderi a veniturilor din privatizări. Dacă acest scenariu se adevereşte, ţara noastră riscă majorarea ieşirilor de capital şi scăderea încrederii pe piaţă.

BNR nu a avut altă soluţie pentru stabilizarea ratei de schimb şi contracararea presiunilor inflaţioniste decât creşterea ratei dobânzii de politică monetară. Dacă inflaţia se accelerează la începutul lui 2008, Banca Naţională va fi nevoită să crească din nou această rată, mai arată analiştii EIU.