Recentele alegeri pentru numirea reprezentanţilor parlamentului european afişează o înclinare a Europei spre dreapta aceasta aducând o creştere a şomajului, afirmă economistul şef al Saxo Bank, Steen Jakobsen, potrivit unei analize remise redacţiei.
Acesta analizează situaţia curentă: "În toată Europa, votanţii euro-sceptici au câştigat teren, însă ar putea fi în van, căci majoritatea vechii gărzi, conservatori, liberali, verzi şi social-democraţi, încă are 70% din mandate. Felul în care voturile de protest se vor angrena cu partidele principale va stabili tonul pentru Europa în următorii cinci ani. Dacă partidele protestatare au nevoie doar de o arenă unde să poată striga < Nu, mulţumim, Europa >, atunci vom vedea vechile partide aliniindu-se mai mult către mijloc şi diluând voturile negative. Pe de altă parte, dacă voturile euro-sceptice vor să aibă o influenţă, atunci compromisul şi căutarea influenţei reale la voturile cheie va fi strategia".
Economistul avertizează că modul în care Parlamentul European face câte o lege nouă la două zile, este "înspăimântător în sine, dar arată şi că Europa de azi e în mare măsură o maşină pentru care oprirea avântului este extrem de complicată". Acesta susţine că sistemul UE este construit şi stabilit pentru a proteja modelul birocratic şi "clar favorizează partidele politice pro-UE".
"Această alcătuire părtinitoare şi impulsul au făcut ca rezultatele din Marea Britanie, Grecia, Italia, Danemarca şi Franţa să fie imposibil de ignorat. În Franţa şi Marea Britanie implicaţiile sunt mai importante, căci Frontul Naţional al lui Marine Le Pen a luat 25% din voturi şi un estimat de 25 de locuri, iar Partidul Independenţei UK al lui Nigel Farage a şters orice urmă din partidele aflate tradiţional la putere pentru a obţine 28% din voturi şi un estimat de 23 de locuri", a mai afirmat acesta, care consideră că şansele ca Marea Britanie să voteze negativ la referendumul de anul viitor "sunt acum clare" iar "pericolul este prezent".
"UKIP a ajuns pe scena naţională, la fel şi în Franţa unde Marine Le Pen a ajuns acum o forţă de luat în considerare la următoarele alegeri prezidenţiale", mai adaugă acesta.
"O schimbare către o atitudine mai degrabă reticentă de la una complet pro orice european va fi cea mai mare schimbare marginală în Europa. Prin ignorarea dorinţelor susţinătorilor lor, o grămadă de partide principale din Europa caută acum o nouă strategie - o strategie care, după alegerile din weekend-ul trecut, va avea drept urmare mai puţină Europa, nu mai multă", a mai arătat Steen.
Steen precizează că aceasta este în totală opoziţie cu discursul de la Starea Uniunii al preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, în care spunea: "problema cu Europa nu este ca avem prea multă, ci că avem prea puţină".
Steen: "Votanţii europeni sunt, în mod clar, în dezacord cu aceasta, iar consecinţele acestor algeri parlamentare pot fi lente şi mici, dar vor fi semnificative".
"Frontul Naţional al lui Marine Le Pen ia 25% din voturi, socialiştii lui Francois Hollande scad la 14%. UKIP retrogradează partidele tradiţionale şi câştigă 23 de locuri în Parlamentul European, democrat-liberalii dispar fără urmă. În Danemarca, Ungaria şi Olanda - câştiguri semnificative pentru aripa dreaptă. În Italia, partea de centru-stânga ţine pe loc partidul de dreapta din câştigarea a 40% din voturi. Germania rămâne ferm pe calea de mijloc, partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştină, adunând 35% din voturi", potrivit rezultatelor europarlamentare prezentate de Steen.
"Noul Parlament European va avea calificări democratice mai puternice cu rădăcini în Tratatul de la Lisabona şi include noi puterni legislative. Va fi decisiv pentru o majoritate a legislaţiei UE. În total, peste 40 de noi domenii au fost adăugate printre care agricultura, politica energetică (sau lipsa acesteia), imigraţia şi fondurile UE. Parlamentul are şi uştimul cuvânt asupra bugetului UE. Cea mai mare schimbare imediată va fi aceea că preşedintele Comisiei Europene va fi nevoit să primească aprobarea Parlamentului pentru a intra în exerciţiul funcţiunii. Ne putem aştepta la o luptă importantă între Consiliul Europei şi Parlamentul European exact pe acest subiect. Nu vă aşteptaţi la un consens, decât poate pe ultima sută de metri", potrivit analizei.
Cei 751 de membri ai Parlamentului European operează prin coaliţii de interese în toate ţările şi uneori printr-un punct de vedere politic, potrivit analizei.
"Data finală pentru depunerea unei coaliţii este 23 iunie, iar o "coaliţie" trebuie să aibă 25 membri cel puţin, din 7 ţări diferite", potrivit lui Steen.
"Aici, voturile de protest pot juca un rol vital. Euro-scepticii sunt împărţiţi. Riscul este similar celui mişcării Occupy din SUA, lipsa unui scop comun, în afara negativismului, face ca majoritatea să treacă ignorând ceea ce este, de fapt, un apel al votanţilor către politicieni că Europan este prea departe de viaţa cotidiană a celor 500 de milioane de cetăţeni ai săi. Uniunea bancară, pachetul de două, pachetul de şase, şomajul crescut şi creşterea scăzută rămân marile provocări. Vedem o încetinire dramatică a Germaniei în 2015, fiind cel mai mare risc pentru Europa. Germania a fost locomotiva până acum, supravieţuind prin exporturile către Asia pe timpul crizei, dar acum Asia încetineşte, ceea ce înseamnă mai puţin export pentru Europa", a mai arătat Steen.
Economistul notează că "Poliţia economică" a UE va fi testată.
"Franţa şi Spania se află deja în situaţia de încălcare a deficitelor bugetare pentru 2014 şi 2015. Aşa numita < revenire > este de fapt o stabilizare, nu o revenire. În istorie, uniunile, chiar şi cele primitive, eşuează atunci când vremurile economice devin negative. Ne aşteaptă un nou test pe măsură ce părăsim 2014, iar Parlamentul European nu l-a făcut deloc mai uşor. Votanţii şi politicienii nu se înţeleg, e clar. Supunerea a orice subiect legat de Europa la referendum va fi o mişcare riscantă şi deci Europa este acum pe cale să treacă de la mers la o alergare uşoară", potrivit analizei lui Steen.
"Piaţa nu se sinchiseşte de rezultatele alegerilor parlamentare din 2014, vede paharul pe jumătate plin. Totuşi, pe măsură ce noul parlament va trece la treabă, lupta internă va continua în Consiliul Europei, în Parlametul European, între Consiliu şi Parlament şi între UE şi votanţii din Europa. Aceasta e concluzia finală: politicenii Europei şi alegătorii săi nu au fost niciodată mai departe unii de alţii. Preţul plătit este un curent continuu de lipsă de comunicare ce va slăbi şi mai tare Europa, cu o putere de decizie mai mică şi dezacorduri din ce în ce mai grave", mai arată Steen.
Economistul şef al Saxo Bank declară că Europa are nevoie să meargă mai departe cu uniunea politică şi fiscală pe care să le consolideze şi să le dezvolte dar mai notează că nu se va întâmpla aceasta.
"Mai trebuie să-şi simplifice afacerile. Şi acest lucru foarte puţin probabil să se întâmple. Tocmai am crescut complexitatea politicilor şi a luării deciziilor. Perdanţii, ca întotdeauna, rămân şomerii, creşterea şi reforma. Învingătorul: tragerea de timp. Trist. Pe bune", a mai arătat Steen în analiza sa.
Saxo Bank este o bancă specializată în investiţii şi tranzacţionări online. Banca permite clienţilor să tranzacţioneze instrumente valutare (FX), CFD-uri, ETF-uri, acţiuni, contracte Futures, opţiuni şi alte instrumente derivate prin intermediul a trei platforme de tranzacţionare.