ECONOMISTUL ŞEF AL BCE AVERTIZEAZĂ: Revenirea economiei zonei Euro ar putea dura trei ani

Revenirea completă a economiei zonei Euro după criza coronavirus este probabil să ia cel puţin trei ani, a avertizat la sfârşitul săptămânii trecute Phillip Lane, economistul şef al Băncii Centrale Europene (BCE), citat de Financial Times.

Lane a spus într-o postare pe blogul BCE că sub cel mai "sever" scenariu modelat de banca centrală - care presupune un declin de 12% al produsului intern brut în acest an - economia zonei Euro tot nu s-ar întoarce la nivelul de la finalul anului trecut înainte de 2023. Economistul a catalogat criza coronavirus drept un "şoc sever şi extraordinar".

Un grafic publicat de BCE a indicat că acelaşi rezultat ar apărea şi sub scenariul său "mediu" care anticipează o contracţie economică de 8% în acest an. Doar în cazul scenariului "moderat" al BCE, care ia în calcul o recesiune de doar 5% în 2020, economia zonei Euro ar consemna o revenire completă deja la mijlocul anului viitor.

În postarea de pe blogul BCE, Lane a subliniat: "Dimensiunea şi durata şocului macroeconomic generat de pandemie depind de cât de îndelung vor fi aplicate măsurile de închidere (economică şi socială), de impactul lor asupra sectoarelor economice şi de viteza cu care activitatea economică se normalizează".

Economia zonei Euro s-a contractat într-un ritm record de 3,8% în primele 3 luni ale acestui an, au arătat datele publicate la finalul săptămânii trecute, asta în condiţiile în care în Europa măsurile de distanţare socială, care au îngheţat activitatea economică, au fost aplicate în majoritatea ţărilor UE doar circa 2-3 săptămâni, la finalul lunii martie. Majoritatea economiştilor se aşteaptă implicit ca declinul economic să fie mult mai abrupt în perioada aprilie-iunie.

BCE a menţinut la şedinţa de politică monetară de joi dobânda principală la depozite la minus 0,5%, în acelaşi timp reducând costurile de finanţare pentru bănci prin reducerea ratei la care acestea se pot împrumuta de la banca centrală la un nou nivel minim istoric, minus 1% - în esenţă plătindu-le pe acestea să se împrumute.

Lane a indicat apoi vineri că BCE se pregăteşte să crească dimensiunea şi durata în timp de aplicare a programului său de achiziţii de active de 750 de miliarde de euro, intitulat Pandemic Emergency Purchase Programme (PEPP), pe care l-a lansat în martie ca piesa centrală a răspunsului la criză.

El a spus că BCE "va examina în mod continuu" toate măsurile sale pentru a se asigura că sunt suficiente - în calmarea pieţelor - adăugând: "Ne vom ajusta în continuare instrumentele dacă va fi nevoie. Asta include majorarea dimensiunii PEPP şi ajustarea compoziţiei (titlurilor achiziţionate - n.r.) atât cât este nevoie şi pentru cât de mult timp va fi nevoie".

Lane, care s-a alăturat anul acesta BCE din postul de guvernator al băncii centrale irlandeze, a cerut guvernelor UE să-şi intensifice eforturile comune la nivel de politică fiscală. "Acţiuni suplimentare, curajoase şi prelungite de politică (fiscală) rămân esenţiale pentru a ne proteja de riscurile negative (downside risks - eng.) şi pentru a sprijini revenirea", a spus el.

El a mai încercat să reasigure investitorii în legătură cu determinarea BCE pentru menţinerea dobânzilor ţărilor cele mai lovite de criză la niveluri sustenabile, ţări cum ar fi Italia şi Spania - Lane încercând să preîntâmpine orice creştere a dobânzilor. Asta după ce în martie, şefa BCE, Christine Lagarde, a spus într-o conferinţă de presă că nu este rolul băncii centrale să "reducă spreadul" din pieţele de obligaţiuni suverane, ea făcând referire la diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor italiene şi germane.

Economistul şef al BCE a spus că banca centrală are "un rol suplimentar de stabilizare" , având în vedere poziţia sa de bancă centrală pentru cele 19 ţări din uniunea monetară. Acest rol este de a contracara orice "dinamici de aversiune la risc şi ilichiditate din pieţele de obligaţiuni suverane individuale" care ar putea să apară într-o criză.

"Asemenea volatilitate în spreaduri, bazată pe non-fundamentale, subminează transmisia politicii monetare şi este o sarcină de bază pentru banca centrală să contracareze asemenea forţe destabilizatoare", a adăugat Phillip Lane.

• În România, autorităţile estimează că revenirea va începe din trimestrul al treilea cu un impuls puternic în ultimele trei luni din an, iar CNSP prognozează o contracţie economică de 1,9%

În România, autorităţile estimează că revenirea economiei va lua o formă între V şi L, potrivit unui document al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) citat de hotnews.ro. De asemenea, CNSP preconizează că populaţia va fi interesată de turism şi servicii de prin cel de-al treilea trimestru, dar va avea o atitudine prudentă.

Efectele negative ale pandemiei se vor resimţi astfel până la finalul anului pe toate zonele economice afectate, însă amplitudinea acestor efecte nefavorabile se va dilua în timp.

În motivarea scenariului privind revenirea, CNSP arată:"Condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul III, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili".

Per total, CNSP estimează o contracaţie economică de doar 1,9% în acest an pentru economia noastră, în timp ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Institute of International Finance (IIF) se aşteaptă la un un declin al PIB de circa 5%.

În document, CNSP mai explică: "Scenariul de revenire în formă de «V» este cel care descrie impactul clasic al unui şoc, cu o scădere pronunţată, urmat de o redresare aproape integrală. Acest scenariu s-a considerat a fi cel mai plauzibil pe baza literaturii de specialitate (HBR) în evaluarea unor şocuri similare (SARS, H3N2, H2N2, gripa spaniolă), evoluţiile economice ulterioare conducând la o revenire în formă de «V». (...) De aceea, în varianta de prognoză prezentată s-a optat pentru o revenire a economiei în formă intermediară, între variantele «V» (mai apropiat) şi «L», cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV".

CNSP mai estimează că economia a rămas pe creştere în primul trimestru din acest an (vezi grafic) în ciuda instituirii stării de urgenţă la mijlocul lunii martie, precum şi că numărul mediu de salariaţi din economie va scădea cu doar 1,6% în acest an faţă de 2019 la 5,08 milioane de salariaţi.