EFECTELE CAZULUI CARACAL Apelurile la 112, păstrate timp de 10 ani în sistem

Prevederile proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, au iscat vii dispute în societatea civilă. Principalele motive sunt regăsite în art 51 al proiectului de act normativ care introduce dispoziţii drastice cu privire la utilizatorii cartelelor telefonice prepay.

Necesitatea acestui proiect normativ a fost impusă din cauza lipsei de identificare a proprietarilor de cartele prepay atunci când sună la 112, lipsă care pune în pericol alte persoane care au cu adevărat o urgenţă, a declarat, ieri, Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Arafat a precizat: "S-a făcut o analiză a activităţii 112, inclusiv partea de dispecerizare a serviciului şi au fost propuse mai multe măsuri. Una dintre acestea este corelată cu lipsa de identificare a proprietarilor de cartele prepay care apelează 112. Aceas-tă lipsă de identificare le permite acestora să se joace la 112, cu apeluri false, repetate. Am avut un caz în care o persoană a apelat de 21.000 de ori numărul 112 pe parcursul unui an, fără să ştim cine este".

Afirmaţiile secretarului de stat au fost făcute în cadrul dezbaterii care a avut loc, ieri, la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, pe tema modiificărilor propuse pentru funcţionarea numărului de urgenţă 112.

Potrivit lui Raed Arafat, care este şi preşedintele Comitetului interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112, adoptarea unei legislaţii în care sunt prevăzute modalităţi de identificare a persoanelor care sună la 112 inclusiv de pe cartele preplătite va conduce la reducerea numărului de apeluri false.

Arafat a adăugat că nu este obligatoriu ca propunerile incluse în proiectul de Ordonanţă care îmbunătăţeşte organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) să fie adoptate în forma propusă de către comisia de specialitate, dar şi că se pot găsi soluţii, aşa cum s-a întâmplat şi în alte 22 de ţări din Europa. Secretarul de stat a spus:

"Ordonanţa prevede că aceste date se dau doar când se apelează 112. Dacă persoa-na insistă să-şi păstreze anonimatul atunci ceva este în neregulă. Motivul pentru care suni la 112 este să fii salvat sau să salvezi o altă persoană aflată în pericol. Dacă membrii comisiei au propus acest lucru, nu este obligatoriu că ordonanţa să fie adoptată în forma actuală. (...) Dacă 22 de ţări din Europa au adoptat aceste măsuri, cu siguranţă că şi în România se pot găsi soluţii".

Actul pregătit de comitetul interminis-terial, coordonat de secretarul de stat Raed Arafat, conţine mai multe norme care, la prima vedere, ar încălca dispoziţiile art. 26 alineat 2 din Constituţie care stipulează: "Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri".

Dacă proiectul de act normativ dezbătut, ieri, la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, va fi adoptat în forma iniţială, furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice la puncte mobile, pentru care plata se face în avans, se va realiza numai după ce furnizorul a colectat, în format fizic sau electronic, datele de identificare ale utilizatorului final al cartelei SIM.

Actul normativ prevede că prelucrarea datelor colectate este permisă până la împlinirea unui termen de cel mult 6 luni de la data încetării furnizării serviciului de comunicaţii electronice. Copia documentului de identificare valid se şterge sau, după caz, se distruge de către furnizor la împlinirea unui termen de cel mult 30 de zile de la data începerii furnizării serviciului. La împlinirea termenului, datele se şterg sau, după caz, se distrug, fără a fi menţionat cine se va ocupa de acest lucru sau cine va supraveghea îndeplinirea acestei obligaţii.

Probabil că utilizatorii finali, pentru a se asigura că datele lor de identificare au fost şterse sau distruse la împlinirea termenelor prevăzute în actul normativ, vor fi nevoiţi să întocmească o solicitare în acest sens către furnizorul de telefonie mobilă şi internet.

Conform art. 7, termenul de stocare a datelor cu caracter personal, în cazul apelării la 112, va fi de 10 ani, după care aceste date vor fi şterse sau distruse. În nota de fundamentare a proiectului de act normativ se arată că termenul de 10 ani are la bază un calcul mediu al termenelor de prescripţie al infracţiunilor reglementate, cu raportare strict la capacităţile şi capabilităţile tehnice de stocare ale SNUAU. Durata medie de viaţă a mediilor de stocare, astfel încât să se asigure siguranţa stocării şi accesării datelor, este între 5 şi 10 ani pentru HDD, cât şi pentru CD/DVD.

În nota respectivă se mai arată însă că, în conformitate cu raportul EENA Public Safety Answering Points Global Edition-December 2018, marea majoritate a statelor au reglementată perioada minimă de stocare a datelor între 3 luni şi 5 ani. Totodată, la nivelul Sistemelor 112 din UE, perioada cea mai mare de stocare este de 10 ani, fără a se menţiona care sunt statele europene cu cea mai mare perioadă de stocare. Este curios faptul că în nota de fundamentare nu trecute cauzele specifice pentru care s-a ales acest termen îndelungat, în condiţiile în care autorităţile susţin că majoritatea statelor lumii au stabilit la 5 ani cea mai lungă perioadă de stocare a datelor cu caracter personal a utilizatorilor care apelează la serviciul 112.

O altă dispoziţie controversată este inclusă în punctul 5 al art. 51 care stabileşte că pentru utilizatorii finali care, la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentului articol, beneficiază de servicii de comunicaţii electronice furnizate la puncte mobile, pentru care plata se face în avans, furnizorul colectează datele de identificare ale aces-tora în termen de cel mult 6 luni de la această dată. Iar punctul 6 arată că, după împlinirea celor 6 luni, este interzisă furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice furnizate la puncte mobile, pentru care plata se face în avans, prin intermediul cartelelor SIM ai căror utilizatori nu au pus la dispoziţia furnizorului datele de identificare res-pective.

Practic statul îi va lipsi de serviciile de telefonie mobilă şi internet pe utilizatorii care şi-au cumpărat cartele prepay înainte de intrarea în vigoare a modificării legislative, indiferent dacă aceştia le-au activat cu o zi înainte de intrarea în vigoare a acestei legi sau cu foarte mulţi ani înainte. Este un aspect asupra căruia ar trebui să se pronunţe atât Avocatul Poporului, cât şi judecătorii Curţii Constituţionale şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, pentru că în speţă ar interveni desfiinţarea unui contract consensual, cu executare continuă, succesivă, care există de mai mulţi ani între utilizatori şi furnizori cu privire la cartela respectivă. Atât timp cât acest contract nu este imoral şi nu a încălcat dispoziţiile legale existente în momentul încheierii lui, el nu poate fi desfiinţat.

Ultima prevedere controversată conţinută de art. 51 este că, în cazul pierderii sau furtului cartelei SIM, în termen de 72 de ore de la data constatării producerii evenimentului, utilizatorul informează furnizorul de servicii de comunicaţii electronice, care are obligaţia de a înceta de îndată furnizarea serviciilor prin intermediul respectivei cartele SIM. Practic se introduce o nouă obligaţie pentru utilizator şi pentru furnizorul de servicii. Norma respectivă va fi foarte greu de aplicat deoarece sunt persoane care au câte două sau trei telefoane cu cartele prepay şi, dacă pierd una, le folosesc pe celelalte, fără a mai informa furnizorul despre acest incident. Cu alte cuvinte, în proiectul de act normativ au fost introduse multe norme neclare, unele aflate la limita textului constituţional şi altele care vor fi greu de pus în practică.