Efectul dronelor militare

Cât este efect militar propriu zis şi cât este efect psihologic în acest asalt de-o parte şi de cealaltă al dronelor militare? Au dronele realmente capacitatea de a provoca părţii adverse distrugeri semnificative, sau rolul lor este mai degrabă de instrument de natură să îl intimideze pe inamic şi să bage groaza în populaţie?

Pentru fiecare scenariu, există atât răspunsuri pozitive, cât şi răspunsuri negative. Singurul lucru pe care trebuie să-l avem în vedere este faptul că, neavând persoane la bord, dronele nu sacrifică vieţi ale propriilor combatanţi. Fie că sunt drone aeriene, fie că sunt drone maritime, ele pot fi dirijate de la distanţă şi pot provoca distrugeri, fără pierderi semnificative. Aceste distrugeri pot fi mai mari sau mai mici. De pildă dronele maritime din dotarea armatei ucrainene au fost capabile, fără a risca viaţa propriilor militari, să transporte încărcături explozive suficient de mari pentru a deteriora de două ori aşa numitul pod al lui Putin. Prin intermediul căruia acesta îşi poate aproviziona armatele de ocupaţie. În paranteză fie spus, tocmai din acest motiv, Statele Unite au decis crearea unor uriaşe flote de drone maritime, de suprafaţă sau submarine, care în câţiva ani urmează să patruleze, dirijate de la distanţă, pe toate oceanele lumii. Din această perspectivă, nici principalul competitor al Statelor Unite, China, nu stă cu braţele încrucişate.

Revenind la dronele aeriene, care în prezent sunt din ce în ce mai mult utilizate şi de unii şi de ceilalţi, trebuie să subliniem preţul redus al acestora comparativ cu cel al unor aeronave militare cu pilot. Un F-16, de pildă, dincolo de costul extrem de ridicat, are nevoie pentru a decola şi ateriza de aeroporturi adecvate şi bine protejate. Pilotul unui F-16 necesită o pregătire de cel puţin câteva luni, cu toate costurile aferente. O aeronavă F-16 este deservită în medie de cinci persoane. Toţi aceşti oameni trebuie să fie bine specializaţi şi bine plătiţi. Şi există desigur costuri ridicate legate de contravaloarea kerosenului şi de mentenanţă. Pierderea unei aeronave F-16, chiar dacă piloţii se catapultează, este mult mai dureros resimţită decât pierderea unei drone. Cu atât mai mult cu cât cele mai multe drone - mă refer la cele aeriene - sunt de tip kamikaze.

În altă ordine de idei, aşa cum putem observa din desfăşurarea războiului purtat între Rusia şi Ucraina, din ce în ce mai mult drone sunt fabricate din resursele proprii ale statelor beligerante. Autorităţile de la Kiev se laudă - şi poate pe bună dreptate - că dronele pe care le aruncă în luptă sunt din producţie proprie, absolut toate componentele acestora fiind realizate de industria ucraineană. Nu este deloc de mirare faptul că industria de război din principalele state ale lumii se concentrează în prezent pe fabricarea dronelor.

Un avion de bombardament sau chiar şi o rachetă de croazieră pot fi cu uşurinţă în prezent urmărite şi interceptate şi deci doborâte de către inamic. În timp ce o dronă poate ocoli, programată astfel fiind, toate radarele adversarului. Aşa se şi explică cum de este posibil ca din ce în ce mai multe drone ucrainene să provoace distrugeri la Moscova, fără ca antiaeriana Federaţiei Ruse să le fi putut intercepta.

Pe de altă parte, pentru a-şi păstra o dimensiune rezonabilă şi pentru a beneficia de manevrabilitatea necesară, dronele aeriene nu pot fi încărcate în prezent cu suficient combustibil pentru a se deplasa cu o viteză accelerată şi nici cu suficient explozibil pentru a provoca la impact distrugeri majore. Dar războiul accelerează cu o viteză uimitoare descoperiri şi în materie de explozibili şi în ceea ce priveşte combustibilul utilizat, pentru a creşte capacitatea lor distructivă şi, respectiv, viteza de deplasare.

Indiscutabil, nu numai dronele maritime, ci şi cele aeriene, dacă îşi aleg în mod inteligent ţintele, îi pot provoca adversarului daune semnificative în ceea ce priveşte tehnica de luptă a acestuia, în ceea ce-i priveşte pe combatanţi sau obiectivele vizate, dintre care cele mai multe sunt militare.

Şi fiindcă am ajuns la această nuanţă, să mergem un pas mai departe şi să subliniem faptul că dronele sunt utilizate în mare măsură şi ca arme psihologice. Lovind în obiective militare aflate în proximitatea unor ţinte civile, cum s-a întâmplat recent la Moscova, dronele ucrainene seamănă groaza în rândul populaţiei. Şi nu numai groaza. Ele pot genera fie reacţii de desolidarizare cu conducerea de la Kremlin, fie, dimpotrivă, reacţii de solidarizare. Depinde cât de informaţi şi cât de dezinformaţi sunt în prezent cetăţenii Federaţiei Ruse. Opinia mea este că psihologii de la Kiev estimează că cel mai important efect în plan psihologic este descurajarea. Şi desolidarizarea cu politicile agresive promovate de Kremlin.

Odată cu escaladarea războiului pe această cale, a utilizării masive a dronelor, toate regulile se schimbă. Pur şi simpu nu mai există obiective sigure. Obiective perfect protejate. Şi, la rândul lor, combatanţii, dar şi simpli cetăţeni sunt mult mai expuşi loviturilor care vin din cer. Sub ochii noştri se schimbă mai toate regulile purtării unui război.