Efectul recursului compensatoriu - 6000 de recidivişti

Modificarea legislaţiei penale a produs anul aces-ta primele efecte negative. Deşi a fost anunţată ca un mare succes de către Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, adoptarea legii 169/2017 privind recursul compensatoriu şi eliberarea condiţionată pentru cei ce au stat în condiţii necores-punzătoare de detenţie sau plata de despăgubiri pentru reţinere ilegală, s-a dovedit un eşec la punerea în practică. Din cei aproape 9000 de condamnaţi penal eliberaţi din închisori în acest an, aproape 6000 se vor întoarce după gratii după numai câteva luni de libertate.

Conform legii 169/2017, la calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată. Textul actului normativ stabileşte drept condiţii necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene.

Cum în majoritatea penitenciarelor din ţara noastră, condiţiile sunt improprii şi mult sub standardele europene în materie, reiese că toţi deţinuţii beneficiază de o scădere de 6 zile de pedeapsă din 30 de zile efectuate în detenţie. Adică 72 de zile pe an.

• Eliberaţi înainte de termen, dar fără politici de reinserţie socială

În loc ca ministrul justiţiei şi Guvernul să se ocupe de modernizarea spaţiilor de detenţie, de construirea unor penitenciare noi sau de transformarea în locuri de detenţie a unor clădiri care au aparţinut unităţilor militare, Tudorel Toader şi coaliţia PSD-ALDE au ales să promoveze şi să voteze legea privind recursul compensatoriu, care a scos din puşcăriile ţării 9000 de infractori, mulţi dintre ei periculoşi, condamnaţi pentru omor, tâlhărie, viol, răpire, trafic de persoane sau alte infracţiuni săvârşite cu violenţă. Din totalul infractorilor eliberaţi pe baza recursului compensatoriu în 2018, aproape 6000 dintre ei se vor întoarce din nou după gratii, deoarece au recidivat săvârşind peste 3000 de noi infracţiuni.

Legea recursului compensatoriu a fost criticată de opoziţie încă de la dezbaterea din comisiile parlamentare şi chiar şi în şedinţele de plen ale celor două Camere, cu prilejul votării aces-teia. Unul dintre parlamentarii care s-au opus vehement promovării şi adoptării acestei legi este deputatul liberal Cătălin Predoiu (fost ministru al justiţiei), membru al comisiei care s-a ocupat de modificarea legilor justiţiei şi legislaţiei penale. Referitor la situaţia actuală, Cătălin Predoiu a declarat pentru Ziarul BURSA: "Am criticat acest proiect de lege încă de la data anunţării lui de către ministrul Toader şi am semnalat pericolele recidivei, atât timp cât sistemul de probaţiune este depăşit, în alte cuvinte, nu se poate face o reinserţie socială adecvată a acestor infractori eliberaţi. În plus, aplicarea măsurii nu a fost bine pregătită. Sindicatul din Administraţia Naţională a Penitenciarelor a atras atenţia că se fac eliberări fără îndeplinirea condiţiilor legale. Dar ministrul Toader nu a vrut să priceapă, pentru că preocuparea sa şi grija sa sunt îndreptate mai degrabă spre infractori şi mai puţin spre victimele infracţiunilor. Cred că este un reflex psihologic al lui Toader, deoarece el a fost proiectat politic spre Curtea Constituţională a României de către Relu Fenechiu, condamnat ulterior penal, şi cred că de aceea domnul Toader este mai empatic cu cei de după gratii. Cred că, în curând, Toader va promova şi amnistia, probabil preţul rămânerii sale în guvern".

• Dezastrul se va accentua anul viitor

Situaţia descrisă de politicianul liberal este reală, după cum ne-a spus Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP). Liderul angajaţilor din sistemul penitenciar susţine că numărul recidiviştilor va creşte şi că efectele dezastruoase ale legii recursului compensatoriu vor putea fi cuantificate în totalitate abia în decembrie 2019 sau la începutul anului 2020.

Sorin Dumitraşcu, preşedintele FSANP, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Conform celor mai recente informaţii pe care le-am primit, ar fi 5700 sau 5800 de persoane eliberate care au comis noi fapte penale. Aprobarea recursului compensatoriu a fost o mare eroare legislativă, iar pagubele vor fi contabilizate abia peste un an şi jumătate sau doi ani, deoarece trebuie să treacă un timp, de la recidivă, pentru prinderea şi condamnarea penală definitivă a infractorilor. Dimensiunea reală a dezastrului provocat de legea recursului compensatoriu va putea fi cuantificată abia în anul 2020. Ţinând cont că avem 9000 de eliberaţi pe baza acestei legi, iar rata de recidivă este de 60-70%, eu estimez că la final vor fi între 6500 şi 7000 de recidivişti, ceea ce înseamnă că vom avea cel puţin 10-12.000 de noi infracţiuni. De altfel, noi am avut estimări în acest sens încă de anul trecut şi, după cum se vede, nu ne-am înşelat".

Motivul invocat de Tudorel Toader şi de parlamentarii coaliţiei PSD-ALDE la votarea legii recursului compensatoriu a fost cuantumul des-păgubirilor pe care statul român este obligat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului să le plătească deţinuţilor ce au solicitat acest lucru instanţei europene, pentru condiţiile improprii din penitenciarele din ţara noas-tră. Decidenţii politici au pus, practic, mai presus banii ce trebuiau plătiţi din bugetul de stat, decât siguranţa cetăţenilor care i-au trimis, prin votul lor, în Parlament şi în Guvern.

Cel mai recent caz de recidivă a avut loc săptămâna trecută la Alba Iulia, unde o tânără a fost tâlhărită în miezul zilei, pe stradă, de un proaspăt eliberat din sistemul penitenciar pe baza recursului compensatoriu. În urma acestui eveniment, prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene PNL Arad, Iustin Cionca, a răbufnit şi a spus: "Siguranţa românilor a devenit o aventură, din cauza luptei PSD împotriva justiţiei şi, implicit, a româ-nilor cinstiţi! PSD a scos din puşcării, anul acesta, 9.000 de violatori, pedofili, tâlhari (...) în baza legii recursului compensatoriu, iniţiat şi votat de PSD, pentru ca Liviu Dragnea, aşa cum declara în Parlamentul României, «să nu plece ca prostul din această viaţă şi din această funcţie» (de preşedinte al Camerei Deputaţilor)".

Iustin Cionca a mai arătat că s-au produs mii de noi fapte de tentativă de omor, viol, lovituri mortale şi loviri sau alte violenţe, susţinând că infractorii periculoşi au fost lăsaţi pe stradă, din cauza strategiei PSD care "caută portiţe să îşi scape propriii puşcăriabili şi condamnaţi".