EIU: Prelungirea crizei politice şi depăşirea cheltuielilor publice ar putea pune presiune pe leu

Economist Intelligence Unit (EIU) apreciază că o criză politică prelungită şi un eşec al Guvernului în a controla cheltuielile publice în ultimul trimestru al acestui an ar pune o presiune suplimentară pe moneda naţională, chiar dacă Banca Naţională a României (BNR) a anunţat în mod oficial că va interveni pentru a preveni deprecierea "excesivă" şi "nejustificată".

"Banca Centrală va fi ajutată în acest demers de rezervele consolidate în valută pe care le deţine, ajungând la sfârşitul lunii septembrie până 28,3 miliarde", ne-a spus Joan Hoey, analist economic al EIU, adăugând că prelungirea crizei va face ca, inevitabil, demersurile BNR să fie îngreunate.

Domnia sa a mai precizat că, în ciuda încercărilor BNR de a sprijini leul, acesta s-a depreciat cu 2% în primele două zile ale lunii octombrie, după ce se apreciase atât faţă de dolarul american şi cât şi faţă de euro, înainte de actuala criză politică.

• Premierul de care ţara noastră are nevoie va trebui să permită un compromis politic care să ducă criza la bun sfârşit

"Mai mult decât experienţa politică sau economică, noul prim-minis­tru va trebui să permită un compromis politic care să ducă criza la capăt", opinează Joan Hoey, adăugând că, din această perspectivă, domnul Lucian Croitoru pare a fi un candidat fără prea mari şanse de câştig, întrucât nu beneficiază de suportul partidelor din opoziţie, care au majoritatea în Parlament. "Aşadar, criza politică se va prelungi probabil, preşedintele fiind blocat în conflict cu Parlamentul, iar noul Guvern fiind puţin probabil să fie format până după alegerile prezidenţiale, la începutul lunii decembrie", potrivit analistului EIU.

Referindu-se la experienţa lui Lucian Croitoru la Fond, Joan Hoey este de părere că nu este o calificare necesară pentru biroul guvernamental şi nici o garanţie a relaţiilor bune cu FMI: "Ceea ce FMI, UE şi alte instituţii internaţionale vor să vadă este sfârşitul crizei politice şi formarea unui guvern cu sprijin majoritar în Parlament, angajat în punerea în aplicare a programului convenit în cadrul acordului stand-by". Domnia sa a mai precizat că, oricum ar arăta următorul Guvern, este totuşi incert dacă va efectua reducerile aspre din sectorul public, cerute de FMI, inclusiv reducerile din fondul de salarizare şi cel ale pensiilor.

Joan Hoey atrage atenţia că împrumutul, fiind condiţionat de atingerea obiectivelor privind deficitul bugetului general consolidat, implică punerea în aplicare de către Guvern a unor politici nepopulare, inclusiv reducerea costurilor salariale în sectorul public, a locurilor de muncă sau trimiterea funcţionarilor din sectorul public în concediu fără plată: "Aceste măsuri au provocat o grevă generală a angajaţilor din sectorul public pe 5 octombrie, în timp ce legea privind reforma pensiilor a constituit motivul aparent pentru care opoziţia a acordat guvernului Boc votul de neîncredere pe 13 octombrie. Deputaţii din opoziţie sunt de asemenea împotriva noii legi a salarizării adoptată de guvern, dar care urmează să fie aprobată de Parlament, şi care ar trebui să intre în vigoa­re în 30 octombrie, în conformitate cu programul FMI". Cu cât continuă mai mult criza politică, cu atât este mai mare probabilitatea unor întârzieri în punerea în aplicare a măsurilor legate de programul FMI şi de asemenea amânarea celorlalte tranşe ale împrumutului, a concluzionat Joan Hoey.