EIU: România va înregistra un deficit de 3,1% din PIB în 2007, peste limita prevăzută de criteriile de la Maastricht

Ţinta de deficit bugetar pe acest an avută în vedere de autorităţile de la Bucureşti (2,8 procente din Produsul Intern Brut) este una optimistă, analiştii Economist Intelligence Unit care prognozează un deficit fiscal de 3,1% din PIB pentru acest an, se arată într-un articol publicat ieri în publicaţia The Economist, citat de Rompres. Prognozele experţilor EIU sunt în linie cu estimările din prognoza de primăvară a Comisiei Europene potrivit căreia România va înregistra un deficit fiscal de 3,2% din PIB în acest an.

În ambele viziuni, România va înregistra un deficit bugetar de peste 3% din PIB, cât reprezintă limita permisă de criteriile stabilite în Tratatul de la Maastricht, referitoare la convergenţa statelor membre la zona euro.

Conform proiectului de buget pe 2008, prezentat recent de ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, nivelul veniturilor bugetare vor reprezenta 39% din PIB, iar cheltuielile bugetare vor reprezenta circa 41,7% din PIB, cel mai ridicat nivel de la sfârşitul comunismului. Potrivit publicaţiei amintite, primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu susţine că această creştere masivă a cheltuielilor este necesară pentru a moderniza infrastructura României şi a îmbunătăţi standardul de viaţă al populaţiei pentru ca acesta să ajungă la nivelul din UE. În opinia analiştilor de la Economist Intelligence Unit acest plan prezintă unele pericole.

În primul rând, există riscul exacerbării deficitului de cont curent, care în primul trimestru s-a situat la 11,6 procente din PIB. "De menţionat că, pe măsură ce deficitul a crescut, capacitatea României de a-l finanţa prin investiţiile străine directe s-a redus. În primele patru luni ale acestui an investiţiile străine directe au acoperit doar 36% din deficitul de cont curent, comparativ cu o acoperire de 87% în aceiaşi perioadă a lui 2006", precizează EIU.

În al doilea rând, România riscă să se îndepărteze de aderarea la criteriile de la Maastricht pentru trecerea la euro. Mai multe state membre se luptă cu probleme fiscale moştenite de la guvernele anterioare, în timp ce problema care apare acum în România este doar rezultatul acţiunilor guvernului.

Potrivit EIU, cel mai important risc este, probabil, acela al reapariţiei inflaţiei. Progresele realizate de România pe acest front au fost dificile, numărându-se printre ultimele state candidate care a reuşit să ajungă la o inflaţie de sub 10 procente. Anul trecut, indicele preţurilor de consum s-a situat în medie la şase procente, iar în luna iunie s-a situat pentru a treia lună consecutivă la 3,8 procente. Cu toate acestea nivelul deosebit de ridicat al cererii interne şi politica fiscală prociclică ar putea alimenta din nou inflaţia. În plus, creşterea dramatică a salariului minim precum şi majorarea salariilor din sectorul public ar putea majora presiunile inflaţioniste, estimează EIU.

Potrivit prognozelor experţilor Economist Intelligence Unit, în 2007 România va înregistra o creştere reală a PIB de 6,5 procente, urmată de o majorare de 5,5 procente în 2008. Ritmul susţinut de creştere economică va conduce, însă, la o înrăutăţire a dezechilibrului macroeconomic. Deficitul de cont curent va ajunge până la 11,4 procente din PIB în 2007 şi 13,1 procente în 2008 şi nu va mai scădea sub 12 procente din PIB până în 2010. În schimb, deficitul fiscal va creşte la trei procente din PIB în 2008 şi nu va scădea decât treptat în următorii ani. În cazul inflaţiei, EIU prognozează o medie de patru procente în acest an, 4,3 procente în 2008 şi 4,1 procente în 2009. Toate acestea ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a adopta moneda euro, subliniază EIU.