Reporter: Aţi anunţat că veţi contesta amenda de la Consiliul Concurenţei. Aţi făcut acest lucru?
Eugen Scheuşan: Încă nu, dar o vom face cu siguranţă de îndată ce ne va fi comunicată decizia de sancţionare. Aşteptăm să vedem motivaţia deciziei Consiliului Concurenţei care, în opinia noastră, este lipsită de temei. Am anunţat că vom contesta decizia, respectând în acest fel obligaţiile ce ne revin ca societate listată la Bursa de Valori Bucureşti. Electromagnetica şi-a exprimat poziţia prin raportul curent către acţionari la momentul apariţiei comunicatului de presă al Consiliului Concurenţei.
Acţionarii sunt interesaţi de implicaţiile acestei sancţiuni, mai ales că aceştia şi-au dovedit an de an susţinerea faţă de politică Electromagnetica de a reinvesti profitul realizat în dezvoltarea capacităţilor de producţie de energie electrică în microhidrocentrale, retehnologizarea şi diversificarea producţiei (corpuri de iluminat cu LED, sisteme de telegestiune, matriţe, injecţie de mase plastice, etc). Investiţiile s-au realizat în detrimentul acordării de dividende, înregistrându-se o perioadă de şase ani consecutivi (până în 2010), în care actionarii nu au primit deloc dividende.
Reporter: Care sunt motivele pentru care contestaţi amenda?
Eugen Scheuşan: Deocamdată nu ştim cum a motivat Consiliul Concurenţei sancţiunea, dar considerăm că nu a fost analizată cu suficientă atenţie relaţia noastră comercială cu Hidroelectrica, sub aspectul clauzelor contractuale aparte, stabilite în favoarea vânzătorului. Este esenţial ca analiza să fie ancorată în realităţile existente la un moment dat, ţinând cont de evoluţia în timp a pieţei de energie şi a cadrului legal aplicabil. Electromagnetica a fost printre promotorii pieţei concurenţiale de energie, a fost un deschizător de drumuri, participând activ la dezbaterile privind reglementarea acestui sector, în virtutea experienţei noastre. Consecvenţi principiilor de transparenţă şi de bune practici în afaceri, Electromagnetica a fost, cred, singura societate care şi-a dat acordul, încă din anul 2009, pentru publicarea contractului pe site-ul Hidroelectrica sau al Ministerului. De asemenea, am avut o bună conduită în relaţia cu Consiliul Concurenţei, atât înainte cât şi pe durata investigaţiei. Dacă ar fi fost ceva în neregulă, cu siguranţă că instituţiile de supraveghere sau ministerul ori operatorul de piaţă, către care, de altfel, raportăm în mod regulat, ar fi trebuit să semnaleze eventualele abateri. Cum puteam denatura noi piaţa concurenţială, dacă nu aveam o cantitate fermă şi nici un preţ ferm stabilit contractual?
Reporter: Care au fost clauzele contractului dintre Electromagnetica şi Hidroelectrica? De ce consideraţi că acestea sunt diferite faţă de ale celorlalţi traderi de energie?
Eugen Scheuşan: Contractul nostru cu Hidroelectrica conţinea clauzele standard stabilite de către ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) pentru astfel de contracte, cu precizarea că cele esenţiale erau uşor adaptate în favoarea vânzătorului, ţinând cont de specificul său de producător hidro. În urmă analizei dosarului de 9000 de pagini al investigaţiei declanşate de Consiliul Concurenţei, am constatat că, în cazul nostru, contractul diferă faţă de altele, al nostru având clauze favorabile vânzătorului. Astfel, nici preţul şi nici cantitatea de energie nu erau fixe. Hidroelectrica putea cere oricând diminuarea cantităţii şi renegocierea preţului sau putea denunţa unilateral contractul în cazul modificării unor anumite circumstanţe (hidraulicitate, creşterea costurilor referitoare la proprietatea, exploatarea sau întreţinerea capacităţilor de producţie, creşterea cheltuielilor de refinanţare ori creşterea inflaţiei, creşterea costurilor cauzate de achiziţia de energie electrică din piaţa angro).
În condiţiile în care pieţele PZU (n.r. piaţa pentru ziua următoare) şi PCCB (n.r. Piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică) ale OPCOM (Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale) nu asigurau, la acel moment, volumul necesar de tranzacţii, iar contractele pe OPCOM prezentau dezavantajul unor cantităţi ferme greu de garantat de către un producător hidro, contractul bilateral încheiat cu Electromagnetica s-a dovedit util pentru Hidroelectrica. Prin acesta, Hidroelectrica şi-a securizat vânzarea unei părţi variabile din producţia sa, în funcţie de hidraulicitate, în mod discreţionar. În acelaşi timp, Electromagnetica a preluat riscul de hidraulicitate, fiind nevoită să achiziţioneze intempestiv şi cu costuri pe măsură diferenţa de energie nelivrată de Hidroelectrica. În plus, Electromagnetica avea obligaţia de a achita în avans 50% din energie, uneori chiar 100%.
Contractele bilaterale între producătorii şi furnizorii de energie s-au considerat utile la acel moment pentru deschiderea treptată a pieţei concurenţiale de energie, fiind realizate cu respectarea legislaţiei primare şi secundare, iar derularea acestora s-a realizat cu ştiinţa ANRE şi OPCOM. Remarc că nici ANRE şi nici OPCOM, către care raportăm periodic, începând cu 2002, toate operaţiunile din acest domeniu, nu au considerat că acest contract bilateral ar putea denatura mediul concurenţial sau ar încălca vreo normă. Apreciem că aceste probleme cu care ne confruntăm astăzi sunt false, instanţa urmând a se pronunţa în acest sens. Noi am acţionat cu bună credinţă, cu respectarea tuturor actelor normative în vigoare atunci şi acum, atât naţionale, cât şi comunitare. Nu am fost dispuşi să recunoaştem o vină pe care nu o avem, chiar dacă am riscat, iată, o amendă de peste 9 milioane lei.
Reporter: Cum a evoluat preţul la care Electromagnetica a cumpărat energie de la Hidroelectrica?
Eugen Scheuşan: Evoluţia preţului a fost crescătoare, fiind renegociat de fiecare dată în favoarea vânzătorului şi corelat cu evoluţia pieţei de energie. Spre exemplificare, vorbim despre o dublare a preţului în anul 2012, faţă de anul 2004, la aproximativ 200 de lei/MWh, de la aproximativ 100 de lei/MWh. Ţinând cont de clauzele contractului (nu am avut garantat un preţ fix pe toată durata contractului şi nici volumul anual de energie), noi nu ne-am putut opune solicitărilor de majorare a preţului propuse de Hidroelectrica. Am căutat, în acelaşi timp, ca odată cu lărgirea portofoliului de clienţi prin atragerea de clienţi mai mici să asigurăm şi un coş avantajos de energie pentru aceştia (energie termo, hidro, nucleară, PZU). Prin conduita noastră, am contribuit la îndeplinirea Strategiei Guvernului României din Foaia de Parcurs în domeniul energiei electrice, care prevedea liberalizarea completă a pieţei de energie electrică.
De reţinut că nu numai preţul este relevant, ci şi procedura de derulare a contractului, deoarece, prin clauzele contractuale, Hidroelectrica putea reduce unilateral cantităţile (cu un preaviz de numai 24 ore). Aşadar, Electromagnetica a fost nevoită ca în perioadele de secetă să cumpere energie intempestiv şi în consecinţă mai scump, de la alţi producători, traderi sau din PZU, în scopul realizării coşului necesar consumatorilor şi asigurării continuităţii în alimentare a acestora.
Menţionez că Electromagnetica nu a fost furnizor de ultimă instanţă. Contrar opiniei vehiculate în media, Electromagnetica nu avea cum să afecteze, prin activitatea sa de furnizor de energie pe piaţă concurenţială, preţul la consumatorii casnici. După cum reiese chiar din raportul Consiliului Concurenţei referitor la anchetă sectorială în domeniul energiei electrice, cantităţile contractate reglementat (pentru populaţie), modul de livrare a energiei electrice şi orice alte condiţii comerciale aferente acestor contracte au fost stabilite individual de către ANRE.
Reporter: Cum a evoluat cota de piaţă a Electromagnetica?
Eugen Scheuşan: În contextul deschiderii pieţei concurenţiale şi apariţiei unui număr sporit de furnizori de energie, cota de piaţă a Electromagnetica a rămas nesemnificativă, nefiind de natură să influenţeze concurenţa pe piaţa de energie din România.
De asemenea,în perioada 2009-2011, din totalul energiei vândute de Hidroelectrica pe piaţa concurenţială, Electromagnetica a avut o cotă de 6-7%, media fiind de 6,87%, potrivit raportului adlinistratorului judiciar din 2012.
Aşa cum reiese din rapoartele de monitorizare lunare şi anuale publicate de ANRE, piaţa concurenţială din România nu a fost afectată de concentrare. Acest lucru este reflectat de indicatorul de concentrare HHI (Herfindahl - Hirschman Index) ale cărui valori calculate de ANRE în perioada 2006-2015 indică fără tăgadă o piaţă neconcentrată.
Electromagnetica nu a vizat creşterea în mod accelerat a cotei sale de piaţă prin activităţi de trading pe piaţa angro de energie, ci a preferat o strategie orientată către consumatorii finali, o strategie de creştere organică a activităţii de furnizare. Am urmărit fidelizarea consumatorilor (aproximativ 500 la un moment dat) prin servicii conexe furnizării de energie electrică, constând, de exemplu, în studii de eficienţă energetică, instalarea de sisteme de măsură martor, montarea unor echipamente de compensare a factorului de putere. De asemenea, am urmărit dezvoltarea unui portofoliu diversificat de clienţi pentru minimizarea dezechilibrelor şi satisfacerea particularizată a cerinţelor acestora.
Dinamica acestei activităţi a fost condiţionată şi de resursele limitate ale companiei, şi de nevoia de echilibru între diversele sectoare în care activează societatea. Politica prudenţială privind riscurile de neplată a facturilor de către clienţi, precum şi riscul de hidraulicitate preluat prin contract de Electromagnetica de la Hidroelectrica au impus noi limitări în dezvoltarea acestei activităţi. Însă, mai importantă decât cota de piaţă este calitatea portofoliului de clienţi şi dimensionarea sa adecvată în raport cu condiţiile de piaţă.
Reporter: A fost denunţat contractul cu Hidroelectrica? Cum a evoluat relaţia cu producătorul de energie?
Eugen Scheuşan: În primul rând, precizăm că nu a fost denunţat contractul nici înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, nefiind vorba de nici o încălcare a obligaţiilor contractuale, şi nici după deschiderea acestei proceduri, ca urmare a faptului că administratorul judiciar l-a considerat benefic pentru Hidroelectrica.
Acest contract nu a fost niciodată prelungit de către părţi, el încetând de drept în anul 2014, la împlinirea termenului. După încetarea de drept a contractului, Electromagnetica a avut în continuare relaţii comerciale cu Hidroelectrica - încheierea de contracte de tip EFET.
Conduita celor doi parteneri nu a generat litigii în instanţă până în anul 2015.
Reporter: Cum explicaţi amenda Consiliului Concurenţei, în contextul în care Comisia Europeană a infirmat acuzaţia de ajutor de stat în contractul cu Hidroelectrica?
Eugen Scheuşan: Mărturisesc că suntem consternaţi de decizia Consiliului Concurenţei, atât pentru motivele expuse mai înainte dar mai ales pentru că Direcţia Concurenţă a Comisiei Europene, prin comunicatul sau de presă emis la încheierea investigaţiei asupra contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, arată că acestea nu au reprezentat un ajutor de stat şi că "preţul perceput Electromagnetica a fost în deplină conformitate cu preţul de referinţă al pieţei". Se impune prin urmare ca şi autorităţile din România să ţină seama şi să respecte această decizie.
Din păcate, motivaţia Comisiei Europene nu ne este cunoscută, întrucât rezoluţia Comisiei nu ne-a fost comunicată până la acest moment, deşi am făcut toate demersurile legale la Comisia Europeană, la Reprezentanţa Permanentă a României de pe lângă UE şi la Consiliul Concurenţei în calitate de autoritate ce deţine la acest moment documentul. Am luat act de decizia CE prin intermediul comunicatului de presă din 12 iunie 2015, postat pe site-ul Comisiei Europene, aşa cum am luat act de decizia Consiliului Concurenţei tot prin intermediul unui comunicat de presă postat pe site-ul instituţiei.
În prezent, încercăm să obţinem decizia CE pe cale juridică.
Electromagnetica şi-a câştigat reputaţia de partener de încredere şi promotor al unui mediu de afaceri onest, predictibil şi echitabil. Asigurăm pe această cale clienţii, furnizorii, societăţile bancare, acţionarii, angajaţii, partenerii şi părţile interesate că vom demonstra injusteţea şi lipsa de fundament a sancţiunii aplicate de către Consiliul Concurenţei.
Reporter: Care era legislaţia în domeniu la momentul încheierii contractului cu Hidoreletrica?
Eugen Scheuşan: Avem convingerea că în relaţia contractuală cu Hidroelectrica am procedat conform prevederilor legale existente la etapele respective de timp, aşa cum acestea au evoluat în perioada de preaderare şi ulterior aderării la UE.
În primul rând, există şi nu s-a abrogat nici până acum, aşa-zisa "Foaie de parcurs'' aferentă viitorului energiei în România, foaie de parcurs ce transpune prin HG 890/2003 directivele UE.
Electromagnetica a fost printre primii furnizori de energie electrică din România (licenţă ANRE nr. 362/2001) şi a contribuit activ la implementarea Directivei nr. 92 din 1996 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, precum şi a Directivei nr. 54/CE/2003 în legislaţia românească prin adoptarea Legii energiei electrice nr. 318/2003. Această lege stabilea printre obiectivele de bază crearea şi asigurarea funcţionării pieţelor concurenţiale de energie electrică.
În legislaţia secundară, au existat mai multe Decizii şi Ordine ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dintre care desprindem: Decizia nr.1/08.03.1999 privind Contractele - cadru de furnizare a energiei electrice, Decizia nr. 22/05.07.1999 privind Codul Comercial al Pieţei Angro de Energie Electrică (prima variantă), Decizia nr. 337/ 30.03.2001 privind Funcţionarea Pieţei Angro de Energie Electrică, Decizia 62 / 25.01.2002 referitoare la Acreditarea Consumatorilor Eligibili.
Ulterior, au apărut pe piaţa de energie din România Codul tehnic al reţelei de transport, Codul tehnic al reţelei de distribuţie şi Codul de măsurare al energiei electrice, varianta finală a Codului Comercial regăsindu-se în Ordinul ANRE nr. 25/22.04.2004.
Iniţierea activităţii de furnizare de energie de către Electromagnetica s-a produs ca urmare a desfiinţării monopolului deţinut de Electrica şi a fost posibilă prin valorificarea propriei experienţe în proiectarea şi fabricarea contoarelor şi sistemelor de măsurare, beneficiind, desigur, de o echipă bine pregătită, inovativă, cu care am reuşit diversificarea activităţii companiei. Am plecat de la ceea ce ştiam cel mai bine, să măsurăm energia. Aşa că pasul de trecere la activitatea de furnizare de energie a fost cât se poate de firesc. Trăsăturile pieţei de energie şi cadrul legal aplicabil la apariţia sa erau cu totul diferite faţă de cele de acum, înregistrând modificări succesive. În nici un caz nu se poate trage o concluzie luând în considerare exclusiv condiţiile actuale.
Electromagnetica a raportat, pentru 2015, o pierdere de 22,5 milioane de lei, comparativ cu un profit de 7,57 milioane de lei în anul anterior, conform rezultatelor financiare preliminare transmise BVB.
Potrivit reprezentanţilor companiei, pierderea estimată pentru 2015 a fost cauzată, în principal, de amenda de 9 milioane lei de la Consiliul Concurenţei, pentru care s-a constituit provizion.
Electromagnetica este o companie industrială cu capital româneasc, fondată acum 85 de ani. Activează în domeniul producţiei de echipamente de măsurare şi distribuţie a energiei electrice, sisteme de iluminat cu LED, aparataj electric de joasă tensiune, subansamble pentru fabricaţia de automobile, echipamente de siguranţă a traficului feroviar, matriţe şi injecţia de mase plastice, precum şi în domeniul producţiei de energie electrică din surse regenerabile, a serviciilor de furnizare de energie electrică şi de închiriere. Compania deţine un portofoliu de 10 microhidrocentrale, situate în bazinul râului Suceava, cu o putere instalată de 5,4 MW.
Principalii acţionari sunt Asociaţia PAS Electromagnetica (29,63%) şi SIF Oltenia (25,24%), la care se adaugă aproximativ 7.000 de acţionari persoane fizice (28,85%) şi persoane juridice (16,22%). Societatea este listată la Categoria Premium a BVB, fiind tranzacţionată cu simbolul de piaţă ELMA.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2016, 09:17)
Pe langa "baieti destepti" sunt de vina si cei din Hidoelectrica care au permis asemenenea contracte.Fara excrocii din Hidroelectrica nu se puteau face asemenea contracte.
2. Nu e corect sa afli din presa
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2016, 20:18)
Poate m-as fii uitat si pe cele 9 000 de pagini( 18 top-uri de hartie wow).
Sunt curios de procs.