Eliminarea restricţiilor BNR la creditare poate stimula împrumuturile pe termen lung

Eliminarea restricţiilor băncii centrale privind gradul de îndatorare a populaţiei va avantaja împrumuturile pe termen lung, care nu au efect inflaţionist şi a căror pondere în totalul creditelor va deveni tot mai mare, a declarat analistul Finansbank, Melania Hăncilă. "Se va inversa ponderea dintre creditele pe termen lung, mai ales imobiliare, şi cele pe termen scurt, în care predomină împrumuturile de consum", a estimat Hăncilă, citată de NewsIn . Ea crede că nu va exista un efect de creştere a inflaţiei, deoarece creditele pe termen lung nu au efect inflaţionist, spre deosebire de cele de consum, care sporesc cererea şi pot avea un efect de creştere a preţurilor. Creditele de consum nu îşi vor mări ritmul de creştere, însă gradul de intermediere financiară va spori de la nivelul încă scăzut de acum, consideră Hăncilă.

Economistul Florian Libocor crede că măsura anunţată de Banca Naţională a României (BNR) nu va avea efecte inflaţioniste, mai ales pentru că restricţiile băncii centrale vor fi înlocuite cu normele de expunere la risc ale băncilor, care nu vor să dea credite neperformante. "Fiecare instituţie bancară va stabili propriile condiţii de creditare şi propriile expuneri de risc, iar clienţii nu sunt exoneraţi de prezentarea unei adeverinţe de venit sau a unor garanţii. Nu văd nicio perturbare a activităţii din piaţă", a declarat Libocor, pentru NewsIn. El consideră că un efect semnificativ asupra pieţei creditării l-ar putea avea o eventuală reducere a rezervelor minime obligatorii (RMO) impuse băncilor de către BNR. Mai mult, în România a avut loc şi o calmare a consumului, comparativ cu anii 2003-2004.

Alţi analişti cred că măsura anunţată de BNR ar putea avea un efect inflaţionist, în contextul în care cererea de consum e în continuă creştere. "Sigur că inflaţia mult sub aşteptări din ianuarie a încurajat banca naţională să ia o astfel de măsură", a spus economistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun, pentru NewsIn. "Din punct de vedere al unui teren competitiv, egal pentru toţi, e o măsură normală şi logică, dar ea va trebui compensată de măsuri de politică monetară de limitare a creşterii cererii", a atras atenţia Crăciun. El a explicat că, dacă inflaţia va creşte peste aşteptările băncii centrale, e posibil ca aceasta să încetinească ritmul de scădere a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi cel al ratelor rezervelor minime obligatorii.

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu a declarat recent că Banca Naţională a României nu va mai impune băncilor comerciale să limiteze rata lunară la 35% din veniturile clientului, în cazul creditelor imobiliare, sau 30% în cazul celor de consum. Consilierul guvernatorului a explicat că, prin noua măsură, va avea loc un transfer de responsabilitate de la banca centrală la băncile comerciale, decizia BNR având o legătură directă cu intrarea României în Uniunea Europeană.

"Zilele următoare o să apară un document al băncii centrale către unităţile bancare şi către unităţile de finanţare nebancare. Practic, băncile vor fi nevoite să studieze foarte bine situaţia fiecărui client", a mai declarat Vasilescu.