Actualizare 15:11
Preţul gazelor pentru consumatorii casnici va creşte, în medie, cu 6% în trimestrul patru al anului, a declarat, astăzi, Emil Calotă, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la dezbaterea de la Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor privind Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012.
Emil Calotă susţine că ANRE va recunoaşte doar cel mai bun cost de pe bursă pentru furnizori: "Din punctul de vedere al evoluţiei preţurilor pe bursă, tranzacţiile desfăşurate de la 1 aprilie până acum au avut o medie în jurul valorii din calendarul de liberalizare pe care România îl avea angajat din anul 2011 cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, respectiv de 72 lei pe MWh. Au fost tranzacţii şi la 68 de lei, şi la 69 de lei, iar, prin absurd, dacă nu ar fi existat Ordonanţa 64, ar fi trebuit să respectăm calendarul unde preţul reglementat pentru producătorii de gaze din România era la 78 de lei, preţ care se duce mult peste ofertele de gaz proaspăt din import".
----
• Deputaţii PNL din Comisia de industrii şi servicii propun: "Schemă de ajutor financiar pentru consumatorul vulnerabil, până la 30 septembrie 2017"
Guvernul va stabili schema de ajutor financiar pentru consumatorul vulnerabil până la data de 30 septembrie 2017, potrivit unor amendamente produse de patru deputaţi PNL din Comisia pentru industrii şi servicii la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012, ţinând cont de faptul că legea 196/2016, care defineşte consumatorul vulnerabil precum şi schema de ajutor a acestuia, intră în vigoare la 01.04.2018, şi fiind necesară elaborarea unei hotărâri de guvern pentru protecţia consumatorului vulnerabil în iarna 2017-2018.
Amendamentele PNL la proiectul de lege precizează: "Până la intrarea în vigoare a legii 196/2016 privind venitul minim de incluziune, Guvernul va stabili schema de ajutor financiar pentru consumatorul vulnerabil până la data de 30 septembrie 2017. Modul de definire a consumatorului vulnerabil precum şi constituirea schemei de ajutor financiar se stabileşte prin hotărâre a Guvernului pentru perioada 1 noiembrie 2017 - 31 martie 2018".
Potrivit proiectului de lege, toată cantitatea de gaze naturale produsă va fi ofertată pe piaţa concurenţială pe oricare din pieţele de gaze naturale organizate pentru consumul intern sau la export în conformitate cu funcţionarea pieţei concurenţiale de gaze. Iniţial, se vorbea despre tranzacţionarea a minim 70% prin operatorul pieţelor centralizate angro - OPCOM.
Proiectul de lege menţionează: "Toţi participanţii la piaţa angro de gaze naturale, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale, într-un an calendaristic, au obligaţia, începând cu data de 01.01.2018, să încheie, în acel an calendaristic, contracte pe pieţele centralizate angro administrate de Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale «OPCOM», transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 70%, din cantitatea de gaze naturale pentru care încheie contracte de vânzare - cumpărare, în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător".
Potrivit proiectului de lege modificat, cota procentuală este majorată de Guvern, anual, la propunerea ministerului de resort care are obligaţia să monitorizeze evoluţia pieţei angro de gaze naturale din România, până cel târziu în data de 31 august a fiecărui an calendaristic anterior anului calendaristic pentru care se instituie obligaţia de tranzacţionare pe piaţa centralizată angro a cantităţilor minime de gaze naturale. În funcţie de evoluţia pieţei de gaze naturale Guvernul va majora cota obligatorie până la atingerea cotei de 100%.
Metodologiile de stabilire a preţurilor şi tarifelor reglementate se aprobă de ANRE, după informarea şi consultarea tuturor părţilor interesate, potrivit proiectului de lege care menţionează că, în calculul acestora se iau în considerare costurile justificate care sunt adresate doar activităţilor de bază respective, cheltuielile pentru dezvoltare şi protecţia mediului, precum şi o cotă rezonabilă de profit care nu poate fi mai mare de 10%. Reprezentanţi ai Ministerului Energiei şi ai Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) sunt invitaţi, astăzi, la dezbaterile proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012.
• Platformă on-line de comparare a preţurilor
ANRE asigură funcţionarea unei platforme on-line de comparare a preţurilor, unde fiecare furnizor de gaze naturale care face oferte către aceste categorii de clienţi este obligat să publice ofertele de preţ actualizate, potrivit proiectului de lege, care mai arată: "Toate preţurile de tranzacţionare, inclusiv din contractele intragrup, a gazelor naturale din producţia internă, import, export, preţurile reglementate şi preţurile de transfer, precum şi tarifele reglementate, se fac publice, eventual într-o formă agregată care să nu afecteze interesele comerciale ale părţilor implicate în tranzacţii, conform reglementărilor ANRE".
Plenul Camerei Deputaţilor a decis, la finalul lunii iunie, retransmiterea la Comisia de Industrii a proiectului de lege privind modificarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, în sensul reglementării extracţiei de gaze naturale pe teritoriul României şi tranzacţionarea acestuia prin intermediul unei burse unice, respectiv OPCOM.
Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ameninţat, în mai multe rânduri, că va acţiona statul român în judecată la forurile internaţionale de justiţie, dacă Parlamentul va aproba modificările propuse de Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, privind eliminarea BRM de pe piaţa platformelor centralizate de gaze naturale din ţara noastră.
Potrivit propunerilor Comisiei de Industrii, OPCOM (operatorul pieţei de energie electrică şi gaze naturale din ţara noastră), filială a "Transelectrica", ar rămâne singura platformă de tranzacţionare.
Modificările la OUG 64/2016 privind piaţa gazelor naturale adoptată, în luna mai, în şedinţa Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, spuneau că producătorii de gaze vor trebui să oferteze şi să tranzacţioneze public, transparent şi nediscriminatoriu pe pieţele centralizate de gaze naturale întreaga cantitate de gaze naturale produsă, mai puţin cantităţile aferente consumului propriu tehnologic. De asemenea, toată cantitatea produsă sau importată s-ar putea tranzacţiona pe o singură bursă angro, iar contractele bilaterale directe între producători şi furnizori, traderi sau consumatori ar putea dispărea, potrivit modificărilor aduse de iniţiatorii documentului, parlamentarii grupului PSD.
După ce, prin legea 123/2012, OPCOM a devenit singura bursă angro de energie, acum, prin modificările la OUG 64/2016, OPCOM ar deveni şi singura bursă angro de gaze naturale.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a afirmat, în luna mai, că autoritatea nu este de acord cu eliminarea Bursei Române de Mărfuri de pe piaţa platformelor centralizate de gaze naturale din România şi susţinea că trebuie menţinute ambele platforme de tranzacţionare, OPCOM şi BRM.
Comisia Europeană i-a transmis, recent, lui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii, că propunerea ca producţia de gaze să fie tranzacţionată în totalitate pe OPCOM este problematică.
Comisia aprecia că nu este recomandată mutarea tranzacţionării pe OPCOM, în condiţiile în care, în prezent, BRM este o piaţă mai lichidă, iar acordarea unor drepturi exclusive OPCOM pune probleme de concurenţă. De asemenea, Comisia aprecia că tranzacţionarea unei proporţii de 100% din producţia de gaze pe bursă poate fi excesivă.